MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Aliații europeni ai Ucrainei, intimidați de folosirea armelor cu submuniții
După ce SUA au promis aceste muniții controversate, Kievul a promis că le va folosi doar împotriva ocupanţilor
Premierul britanic Rishi Sunak a reiterat sâmbătă că Marea Britanie este semnatară a convenţiei care interzice producţia şi utilizarea muniţiilor cu dispersie, la o zi după ce Statele Unite şi-au anunţat intenţia de a furniza Ucrainei aceste arme controversate.
"Marea Britanie este semnatară a unei convenţii care interzice producţia şi utilizarea muniţiilor cu dispersie şi descurajează utilizarea acestora", a declarat premierul Rishi Sunak. "Vom continua să ne achităm de partea noastră de contribuţie pentru a sprijini Ucraina împotriva invaziei ruseşti", a adăugat el, subliniind că Marea Britanie a furnizat Kievului numeroase arme, inclusiv tancuri grele şi rachete cu rază lungă de acţiune.
Preşedintele american Joe Biden a anunţat vineri că a luat "decizia foarte dificilă" de a livra muniţii cu dispersie Ucrainei, care suferă de o lipsă acută de muniţie. Anunţul a provocat stânjeneală în rândul aliaţilor din Europa şi critici puternice din partea ONG-urilor.
Aceste arme sunt interzise în mai multe ţări, în special în Europa, semnatare ale Convenţiei de la Oslo din 2008, la care nici Statele Unite şi nici Ucraina nu sunt parte. Utilizarea armelor cu submuniţie este extrem de controversată, deoarece pot dispersa până la câteva sute de încărcături explozive de mici dimensiuni şi pot provoca numeroase victime civile colaterale.
Joe Biden urmează să se întâlnească luni cu Rishi Sunak la Londra, în cadrul unui miniturneu, înainte de a se îndrepta spre summitul NATO de la Vilnius. El se va întâlni, de asemenea, cu regele Charles al III-lea, la a cărui încoronare nu a participat, respectând o tradiţie istorică americană, dar a fost reprezentat de prima-doamnă Jill Biden.
Argumentele SUA
Şi Spania, semnatară a Convenţiei de la Oslo, a declarat că dezaprobă decizia SUA. "Spania, pe baza angajamentului ferm pe care şi l-a asumat faţă de Ucraina, şi-a asumat, de asemenea, un angajament ferm că anumite arme şi bombe nu pot fi livrate în nicio împrejurare", a declarat sâmbătă ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, la un miting la Madrid.
Pe de altă parte, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a salutat decizia SUA de a furniza bombe cu dispersie Kievului, afirmând că acestea vor contribui la eliberarea teritoriului ucrainean ocupat şi promiţând totodată că aceste arme nu vor fi folosite pe teritoriul Rusiei. Oleksii Reznikov a declarat că armele vor salva vieţile soldaţilor ucraineni, adăugând că Ucraina va ţine o evidenţă strictă a utilizării lor şi va face schimb de informaţii cu partenerii săi.
"Poziţia noastră este simplă: trebuie să ne eliberăm teritoriile ocupate temporar şi să salvăm vieţile oamenilor noştri", a scris el pe Twitter. "Ucraina va folosi aceste muniţii doar pentru eliberarea teritoriilor sale recunoscute la nivel internaţional. Aceste muniţii nu vor fi folosite pe teritoriul recunoscut oficial al Rusiei", a punctat Oleksii Reznikov.
Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Joe Biden, a încercat vineri să justifice furnizarea de astfel de arme Ucrainei. "Recunoaştem că muniţiile cu dispersie creează un risc de vătămare a civililor din cauza fragmentaţiei neexplodate", a declarat el reporterilor. "Dar există, de asemenea, un risc masiv de vătămare a civililor dacă trupele şi tancurile ruseşti vin peste poziţiile ucrainene, iau şi mai mult teritoriu ucrainean şi supun mai mulţi civili ucraineni, iar asta pentru că Ucraina nu are suficientă artilerie", a declarat Sullivan.
Oleksii Reznikov a spus că armata nu va folosi muniţii cu dispersie în zonele urbane şi le va folosi doar "pentru a străpunge liniile de apărare inamice".
Studiu: O celulă simplificată construită sintetic poate evolua la fel de rapid ca una naturală
Oamenii de ştiinţă au studiat o celulă construită sintetic, căreia i-au eliminat toate genele, cu excepţia celor esenţiale. Echipa a descoperit că, şi în condiţiile în care celula este astfel simplificată, ea poate evolua la fel de repede ca o celulă normală, demonstrând capacitatea organismelor de a se adapta, chiar şi cu un genom nenatural, care aparent i-ar oferi puţine şanse de supravieţuire.
Pentru studiul lor, o echipă de la universitatea Indiana, din Statele Unite, a folosit organismul sintetic Mycoplasma mycoides JCVI-syn3B – o versiune minimizată a bacteriei M. mycoides care se găseşte în mod obişnuit în intestinele caprelor şi ale altor animale similare. De-a lungul mileniilor, bacteria parazită şi-a pierdut în mod natural multe dintre genele sale, deoarece a evoluat pentru a depinde de gazda sa pentru nutriţie.
În 2016, cercetătorii de la Institutul J. Craig Venter din California au eliminat 45 la sută din cele 901 de gene din genomul natural al M. mycoides – reducându-l la cel mai mic set de gene necesare pentru o viaţă celulară autonomă. Cu doar 493 de gene, genomul M. mycoides JCVI-syn3B este cel mai mic dintre oricare organism cunoscut care poate trăi liber, în comparaţie cu multe genomuri de animale şi plante care conţin peste 20.000 de gene.
Deşi M. mycoides JCVI-syn3B a putut creşte şi s-a divizat în condiţii de laborator, echipa a vrut să afle cum ar răspunde în timp o astfel de celulă echipată cu un genom minimal (număr limitat de gene) la forţele evoluţiei, în special având în vedere materiile prime limitate asupra cărora selecţia naturală ar putea acţiona, precum şi aportul necaracterizat de noi mutaţii.
Cercetătorii au stabilit că M. mycoides JCVI-syn3B are, de fapt, o rată de mutaţie excepţional de ridicată. Apoi au crescut-o în laborator, unde i s-a permis să evolueze liber timp de 300 de zile, echivalentul a 2000 de generaţii bacteriene sau a aproximativ 40.000 de ani de evoluţie umană.
Următorul pas a fost acela de a stabili experimente pentru a determina modul în care celulele cu genom minimal care au evoluat timp de 300 de zile s-au comportat în comparaţie cu M. mycoides original, cu genomul complet, precum şi cu o tulpină de celule minimale care nu a evoluat timp de 300 de zile.
Surprinzător, bacteria cu genom redus care a evoluat timp de 300 de zile s-a descurcat mult mai bine, recuperând efectiv toată aptitudinea pe care o pierduse din cauza genomului limitat. Cercetătorii au identificat genele care s-au schimbat cel mai mult în timpul evoluţiei. Unele dintre aceste gene au fost implicate în construirea suprafeţei celulei, în timp ce funcţiile altor câteva rămân necunoscute.
Înţelegerea modului în care organismele cu genomuri simplificate depăşesc provocările evolutive are implicaţii importante pentru probleme de lungă durată din domeniul biologiei – inclusiv tratamentul agenţilor patogeni, persistenţa endosimbionţilor (endobionţilor) asociaţi cu gazda, perfecţionarea microorganismelor modificate şi originea vieţii însăşi. Cercetările efectuate de echipa din Indiana demonstrează puterea selecţiei naturale de a optimiza rapid activitatea în cel mai simplu organism autonom, cu implicaţii pentru evoluţia complexităţii celulare.
„Viaţa găseşte o cale pentru a evolua”, au concluzionat oamenii de ştiinţă. Studiul a fost publicat miercuri, în revista Nature.
Recomandarea de a limita alimentele bogate în grăsimi, pusă la îndoială de un studiu mondial
Lipsa din dietă a unor alimente a fost asociată cu un nivel mai ridicat de boli cardiovasculare şi decese la nivel mondial, într-un nou studiu realizat la nivel global în 80 de ţări. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că aproape 18 milioane de persoane au murit din cauza bolilor cardiovasculare în 2019, ceea ce reprezintă 32% din totalul deceselor la nivel mondial. Dintre aceste decese, 85% s-au datorat infarctului miocardic şi accidentelor vasculare cerebrale (AVC).
Studiul, condus de cercetătorii de la universitatea McMaster şi de la Hamilton Health Sciences din cadrul Institutului de cercetare în domeniul sănătăţii populaţiei (PHRI) din Canada, a constatat că un consum insuficient dintr-o combinaţie de şase alimente-cheie este asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare (BCV) la adulţi. Astfel, consumul de fructe, legume, leguminoase, nuci, peşte şi produse lactate integrale este esenţial pentru a reduce riscul de boli cardiovasculare, inclusiv infarctul miocardic şi accidentele vasculare cerebrale, spun specialiştii care au condus acest studiu.
De asemenea, studiul a constatat că o dietă sănătoasă poate fi obţinută în diverse moduri, cum ar fi includerea unor cantităţi moderate de cereale integrale sau de carne neprocesată. Cercetări similare realizate anterior s-au concentrat asupra ţărilor occidentale şi a dietelor care au combinat alimentele nocive, ultraprocesate, cu alimentele dense în nutrienţi. Această cercetare a avut o sferă de cuprindere globală şi s-a axat pe alimentele considerate în mod obişnuit ca fiind sănătoase.
Rezultatele au fost publicate joi, în European Heart Journal.
Pe lângă faptul că este cu adevărat global, scorul PURE Healthy Diet s-a axat exclusiv pe alimentele naturale, spun autorii. „Am fost unici în această abordare. Celelalte scoruri de dietă au combinat alimente considerate dăunătoare – cum ar fi alimentele procesate şi ultraprocesate – cu alimente şi nutrienţi despre care se crede că protejează sănătatea cuiva”, a declarat primul autor Andrew Mente, cercetător PHRI şi profesor asistent la departamentul de metode de cercetare în Sănătate, dovezi şi impact de la McMaster. „Recent, se pune un accent crescut pe un consum mai mare de alimente sănătoase pentru prevenirea bolilor. În afara unor cantităţi mai mari de fructe, legume, nuci şi leguminoase, cercetătorii au arătat că moderaţia este esenţială în consumul de alimente naturale”, a menţionat el.
Cantităţile moderate de peşte şi de produse lactate integrale sunt asociate cu un risc mai mic de boli cardiovasculare şi mortalitate. „Aceleaşi rezultate pentru sănătate pot fi obţinute cu un consum moderat de cereale şi carne – atâta timp cât sunt cereale integrale nerafinate şi carne neprocesată”, a precizat cercetătorul.
Scorul PURE Healthy Diet recomandă un aport mediu zilnic de: fructe câte două-trei porţii; legume câte două-trei porţii; nuci, o porţie; şi lactate, două porţii. Scorul include, de asemenea, trei până la patru porţii pe săptămână de leguminoase şi două până la trei porţii săptămânale de peşte. Printre înlocuitorii posibili se numără cerealele integrale, câte o porţie zilnică şi carne roşie sau de pasăre, neprocesată, o porţie zilnic.
Brazilia: Cel puţin 14 persoane au murit după prăbuşirea unui imobil
Trupurile fără viaţă a trei persoane dispărute au fost găsite sâmbătă în dărâmăturile unei clădiri prăbuşite în Paulista, nu departe de Recife, în nord-estul Braziliei, ceea ce a ridicat bilanţul victimelor dezastrului la cel puţin 14 morţi, potrivit autorităţilor. Pompierii au încetat căutările după ce au găsit o femeie şi doi copii dispăruţi de la prăbuşirea de vineri a clădirii, care era ocupată ilegal, dar fusese declarată nesigură.
Prăbuşirea s-a soldat, de asemenea, cu 11 persoane, cu vârste cuprinse între 5 şi 45 de ani, rănite, potrivit unui bilanţ anterior al autorităţilor de protecţie civilă din statul brazilian Pernambuco. O femeie în vârstă de 65 de ani şi două adolescente au fost salvate în viaţă, au adăugat acestea.
Clădirea de trei etaje se învecina cu un mare complex de locuinţe, potrivit imaginilor difuzate de presa locală. Apartamentele de acolo fuseseră închise în 2010 din cauza riscului de prăbuşire, dar erau ocupate ilegal, a adăugat Protecţia Civilă.
Acest tip de dezastru se produce cel mai adesea în cartierele sărace, unde construcţiile ilegale sunt frecvente, iar populaţia are mai puţin acces la locuinţe sănătoase.
Precipitaţiile abundente sporesc riscul de alunecări de teren şi reprezintă o ameninţare suplimentară pentru locuitorii locuinţelor ilegale.
Iran: Doi bărbaţi au fost executaţi pentru atacul mortal de la sanctuarul din Shiraz
Autorităţile iraniene au executat sâmbătă doi bărbaţi pe care i-au acuzat pentru atacul asupra unui sanctuar din Shiraz în octombrie 2022, potrivit agenţiei de ştiri de stat IRNA. Curtea Supremă a Iranului a respins un recurs depus în numele celor doi bărbaţi, Mohammed Ramez Rashidi şi Sayed Naeem Hashemi Qatali.
Treisprezece persoane au fost ucise şi alte 40 au fost rănite în atacul care a avut loc la altarul Shahcheragh din oraşul Shiraz din sudul Iranului, pe 26 octombrie 2022. Atacul a avut loc într-o seară de miercuri, una dintre cele mai aglomerate perioade pentru altar.
La acea vreme, ISIS a revendicat atacul şi a transmis o declaraţie, spunând că unul dintre membrii săi „a vizat grupuri de necredincioşi din interiorul altarului, cu mitraliera, provocând moartea a zeci dintre ei”. Atacul a avut loc în aceeaşi zi în care au izbucnit ciocniri în toată ţara pentru a marca 40 de zile de la moartea tinerei Mahsa Amini, care a murit în custodia poliţiei după ce a fost dusă la un „centru de reeducare” pentru că se pare că nu şi-a purtat hijab-ul corespunzător. Nu este clar dacă atacul a fost legat de proteste. Protestele au cuprins Republica Islamică după moartea femeii iraniene kurde în vârstă de 22 de ani.
Medvedev: Primirea Ucrainei în NATO ar însemna “un al treilea război mondial”
Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat sâmbătă, după ce SUA au promis că vor trimite muniţie cu dispersie în Ucraina, că, dacă aderarea Ucrainei la NATO se va concretiza, ar însemna un "al treilea război mondial". Într-un mesaj pe canalul său Telegram, Medvedev a afirmat că preşedintele american Joe Biden, după ce "a fugit ruşinos din Afganistan" şi apoi "a distrus economia europeană" şi a livrat sute de tone de arme Ucrainei, "a declanşat un conflict prelungit extrem de periculos cu Rusia". "Ca urmare a acestui fapt, regimul de la Kiev distruge ceea ce a mai rămas din ţara sa. Acum, după ce a epuizat toate resursele, Biden promite muniţie cu dispersie şi îi tentează din nou pe neonaziştii de la Kiev cu perspectiva NATO, a cărui realizare înseamnă un al treilea război mondial", a insistat fostul preşedinte rus.
Recurgând la insultele sale obişnuite, Medvedev a susţinut că Biden face acest lucru pentru a "domina şi îngrădi alte ţări", dar şi pentru că "este un bătrân bolnav, care suferă de demenţă severă", care "nu ştie ce face". "Sau poate este vorba de cu totul şi cu totul altceva? Poate (...) tocmai s-a hotărât să iasă din scenă cu graţie, provocând un Armaghedon nuclear şi luând cu el pe lumea cealaltă jumătate din umanitate", şi-a încheiat Medvedev atacul asupra lui Biden.
Un refugiat sirian a devenit primar în Germania
Ryyan Alshebl, un refugiat în vârstă de 29 de ani din Siria, a depus oficial jurământul ca primar al Ostelsheim, localitate din landul Baden-Wurttenberg, din sud-vestul Germaniei, într-o şedinţă solemnă a consiliului municipal organizată vineri seară. Alshebl a fugit din Siria din cauza războiului în urmă cu opt ani. În aprilie 2023, cetăţenii orăşelului Ostelsheim, cu o populaţie de 2.500 de locuitori, l-au ales primar cu o majoritate absolută de 55,41%.
Reţeaua Tinerilor Primari a anunţat că nu ştie să mai existe vreun alt refugiat care să fi ajuns în Germania în 2015 şi care să fie în prezent primar al unei municipalităţi germane. Nicio altă persoană cu rădăcini siriene nu a mai candidat pentru o poziţie de primar în acest land german, potrivit Asociaţiei Municipale din Baden-Wurttemberg.
