Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: În 2018, în Africa au existat aproape de două ori mai multe conflicte decât au existat în urmă cu 10 ani

Ziarul de Vrancea
19 aug 2019 787 vizualizări

Cu numeroase izbucniri conflictuale, terorism, tensiuni politice și sociale care nu dau niciun semn de încetare în viitorul apropiat, Africa va continua să se confrunte cu fragilitate și destabilizare, arată o analiză Coface, care subliniază că terorismul se răspândește ca o altă formă de violență politică, în special în zonele deja afectate de conflicte. „Țările de pe continentul african au fost afectate în mod repetat de conflicte de intensitate și natură diferite în ultimele decenii, ceea ce le-a făcut să se confrunte cu o scădere a fluxurilor de investiții și de comerț, întârziind dezvoltarea anumitor țări de pe continent”, se arată în analiza Coface.

Indicele Coface de fragilitate politică și socială indică faptul că 10 țări - Angola, Camerun, Ciad, Djibouti, Egipt, Etiopia, Mauritania, Mozambic, Uganda și Republica Democrată Congo - pot fi sau continuă să fie zguduite de turbulențele politice. Dezvoltarea instrumentelor de mobilizare este unul dintre factorii care stau la baza riscului crescut, care ar putea fi o sursă potențială de destabilizare în alte țări pe termen lung. În ultima sa trecere în revistă a riscurilor politice, Coface analizează continentul african și scoate în evidență nu doar ultimele tendințe din punct de vedere al conflictelor, ci și riscurile de instabilitate care afectează dezvoltarea economică a regiunii.

Cauzele conflictelor

Printre conflictele legate de grupările islamiste din regiunea Sahel și cele de origine politică, uneori intercalate cu aspecte etnice, religioase sau chiar lingvistice, indicatorii Coface de violență politică confirmă o renaștere a evenimentelor violente comparativ cu începutul secolului al XXI-lea. „În 2018, au existat aproape de două ori mai multe conflicte pe continentul african, decât au existat în urmă cu 10 ani. Numărul de victime s-a dublat și depășește, de asemenea, 70.000 de decese pe an pentru a treia oară în 30 de ani (după perioadele 1990-1991, în perioada de vârf a războiului din Golf și intervalul 1999-2000, marcat de războiul fratricid dintre Etiopia și Eritreea)”, se mai arată în analiza Coface.

După izbucnirile algeriene și sudaneze, se pare că mișcările de mobilizare ar putea apărea în Africa sub-sahariană. Deși practica democratică, cel puțin în dimensiunea sa electorală, a devenit larg răspândită pe continentul african de la începutul anilor 1990, unele exemple recente, începând cu Republica Democrată Congo, Sudan și Algeria, arată că nu este neapărat însoțită de un cadru politic și instituțional solid, spun autorii analizei.

„Mai mult, așa cum au arătat evenimentele din 2011 în Africa de Nord și Orientul Mijlociu, într-un context de progres în ceea ce privește instrumentele de mobilizare (accesul la internet, presiunea demografică etc.), agitarea populațiilor alimentată de presiuni socio-economice (șomajul și sărăcia endemică în special) expune anumite țări de pe continent la riscul instabilității viitoare. Fără a duce neapărat la conflicte pe scară largă, cum ar fi cazul Libiei, sau chiar la schimbarea regimului, un context socio-economic fragil poate provoca, pe termen lung, tulburări ce pot genera, cel puțin, incertitudine în mediul politic”, adaugă aceștia.

Brexit: ultima ofertă a Londrei - Johnson îi scrie lui Tusk că vrea un acord al Brexitului, dar fără „backstop”

Premierul britanic Boris Johnson i-a scris președintelui Consiliului European Donal Tusk, pentru a-și reafirma voința de a încheia un acord în vederea unei ieșiri din Uniunea Europeană (UE) și a-și reafirma totodată opoziția față de controversata dispoziție cu privire la Irlanda („backstop”), relatează AFP. Această dispoziție - „plasă de siguranță” - este prevăzută în acordul retragerii din UE încheiat de precedentul Guvern al Theresei May. Ea prevede ca - în lipsa unei soluții mai bune la finalul perioadei de tranziție de doi ani și în vederea evitării instalării unei frontiere între provincia britanică Irlanda de Nord și Republica Irlanda - Regatul Unit să rămână în întregime în Uniunea Vamală. Boris Johnson, care i-a succedat Theresei May la 24 iulie, după ce Parlamentul britanic i-a respins în trei rânduri acordul Brexitului, s-a declarat pregătit să părăsească UE la data prevăzută, 31 octombrie, cu sau fără acord. În scrisoarea sa, publicată luni de serviciile sale, el dă asigurări că „Guvernul va coopera cu energie și hotărâre la găsirea unui acord, aceasta este cea mai înaltă prioritate a noastră”. Însă el își reafirmă totodată refuzul ”backstop”-ului și dă asigurări că acesta este „antidemocratic și aduce atingere suveranității statului britanic”. În plus, rămânerea țării în Uniunea Vamală ar împiedica-o să desfășoare o politică comercială independentă față de reglementările UE, subliniază el. UE a repetat în mai multe rnduri că nu este pregătită să renegocieze acordul Brexitului încheiat cu May. Însă timpul trece, iar Boris Johnson se duce miercuri la Berlin și joi la Paris, pentru a se întâlni cu cancelarul Angela Mrekel și președintele Emmanuel Macron, cu scopul de a încerca să-i convingă să-i susțină viziunea Brexitului, înaintea unui summit G7 la Biarritz, în sud-vestul Franței, la sfârșitul săptămânii.

Parlamentul britanic a respins acordul Brexitului, însă el s-a pronunțat totodată împotriva unei ieșiri fără acord. Iar perspectiva unui Brexit dur nu se bucură de unanimitate nici în rândul Partidului Conservator al lui Boris Johnson. Partidul Laburist, în aopoziție, a anunțat deja că încearcă să dea jos de la putere Guvernul, după vacanța parlamentară, care se încheie la 3 septembrie.

Indienii plasează cu succes o sondă pe orbita Lunii

Sonda indiană Chandrayaan-2 a fost plasată ieri pe orbită lunară, după ce a realizat cu succes una dintre manevrele cele mai delicate ale misiunii sale istorice către Lună, relatează AFP. La patru săptămâni de la lansarea acesteia, de la poligonul Sriharikota, în sud-estul Indiei, sonda a reușit, așa cum s-a prevăzut, să se plaseze pe o orbită lunară, a anunțat într-un comunicat Organizația de Cercetare Spațială indiană (Isro). Plasarea „a fost efectuată cu succes astăzi (marți) la ora (locală) 9.02 (6,32, ora României), așa cum s-a prevăzut, cu ajutorul sistemului de propulsie de la bord”, a precizat agenția spațială. Expediția neobișnuită a fost lansată la 22 iulie și are ca scop să plaseze, la orizontul lui 7 septembrie, un aterizator și un robot mobil în apropiere de polul sud al Lunei, situată la aproximativ 384.000 de kilometri de Terra, și plasarea unei sonde pe orbită lunară. În cazul în care misiunea se încheie cu succes, India ar urma să devină a patra țară care reușește să depună un aparat pe solul selenar, după Uniunea Sovietică, Statele Unite și China. O sondă israeliană a ratat aterizarea pe Lună în aprilie și s-a prăbușit. Lansatorul nu era suficient de puternic pentru a atinge direct Luna, iar misiunea s-a propulsat cu ajutorul forței de gravitație. Chandrayaan-2 („Carul lunar” în hindi) s-a învârtit în jurul Terrei timp de mai multe săptămâni, ridicându-se treptat pe orbită, pentru a atinge orbita lunară. Operațiunea de marți a fost deosebit de periculoasă, pentru că sonda se apropia de orbita lunară cu vitează prea mare. Exista riscul ca ea să iasă de pe orbită și să se piardă în spațiu. Însă, dacă nu ar fi avut suficientă viteză, ea risca să fie atrasă de gravitația astrului și să se prăbușească pe el. Robotul intitulat „Pragyaan” („Înțelepciune” în sanscrită) urmează să-și îndeplinească misiunea în decursul unei zile lunare, care achivalează cu 14 ore pământene. El va studia rocile și solul suprafeței lunare. New Delhi a alocat 140 de milioane de dolari (124 de milioane de euro) - o sumă cu mult inferioară celor alocate de către alte mari agenții spațiale unor misiuni de acest tip - Chandrayaan-2, care cântărește în total 3,8 tone. Luna a fost relativ abandonată de om după programul american Apollo, în anii '70. Marile agenții spațiale au preferat să se consacre studiului și explorării sistemului solar. Programul spațial indian s-a remarcat în ultimii ani prin împletirea ambiției și modestiei bugetare, cu costuri operaționale mult inferioare altor țări, dar și prin progresele sale îndrăznețe. Isro intenționează, până în 2022, să trimită un echipaj de trei astronauți în spațiu în primul său zbor locuit. Oamenii de știință indieni lucrează, de asemenea, la elaborarea propriei stații spațiale, așteptată în deceniul viitor.

Moscova acuză SUA: denunță o „escaladare a tensiunilor militare”

Rusia a denunțat ieri o „escaladare a tensiunilor militare” după ce Statele Unite au anunțat primul lor test de rachetă cu rază intermediară de acțiune de la Războiul Rece, o consecință a sfârșitului Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF), un tratat de dezarmare, relatează AFP. „Regretăm toate acestea. Statele Unite iau în mod flagrant calea unei escaladări a tensiunilor militare, însă noi nu vom ceda provocării”, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe SergheiRiabkov, citat de agențiile ruse. Potrivit lui Riabkov, „termenul extrem de strâns” la care Statele Unite au procedat, cu succes, la acest test al unei noi rachete, după sfârșitul Tratatului INF, demonstrează că Washingtonul a pregătit de mult timp moartea acestui test semnat de cele două țări. „Într-un timp atât de scurt este aproape imposibil să efectuezi asemenea teste, doar dacă nu sunt pregătite dinainte. Este vorba despre o confirmare vizibilă a faptului că Washingtonul se pregătea (...) de mult timp să se retragă din tratat”, a adăugat el. După șase luni de dialog al surzilor, Rusia și Statele Unite au luat act, la începutul lui august, de sfârșitul tratatului de interzicere a armamentului nuclear cu rază intermediară de acțiune (INF), care abolea - doar în cele două țări - rachete terestre cu o rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5.500 de kilometri. Semnat la sfârșitul Războiului Rece, în 1997, acest text a pus capăt crizei rachetelor în Europa, declanșată de desfășurarea unor rachete sovietice cu focoase nucleare de tip SS20. Documentul a fost denunțat de Donald Trump la 1 februarie, iar apoi de Moscova, a doua zi. Cele două țări s-au acuzat reciproc de faptul că încalcă tratatul. La începutul lui august. președintele rus Vladimir Putin a îndemnat din nou Washingtonul la un „dialog serios” pe tema dezarmării nuclare, pentru „a evita haosul”.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.