MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: Un nou factor declanșator al bolii Parkinson dă peste cap teoriile actuale
Daunele încep mult mai devreme decât moartea neuronilor dopaminei, susțin cercetătorii
Un studiu revoluționar arată că boala Parkinson ar putea debuta mult mai devreme decât se credea până acum. Cercetătorii susțin că înțelegerea acestui stadiu incipient ar putea duce la terapii care să oprească boala în fașă.
Degenerarea neuronilor dopaminergici este acceptată pe scară largă ca fiind primul eveniment care duce la apariția bolii Parkinson. Dar un nou studiu sugerează că o disfuncție a sinapselor neuronale – micul spațiu prin care un neuron poate trimite un impuls către un alt neuron – duce la deficite de dopamină și precede neurodegenerarea.
Parkinson este o boală care afectează sistemul nervos, și este marcată de simptome precum tremuratul mâinilor, rigiditate și încetinirea mișcărilor.
Nu există un tratament pentru această afecțiune, care afectează numai în Statele Unite, între 500.000 și 1 milion de americani, potrivit Institutelor Naționale de Sănătate (NIH).
În mod tradițional, se credea că boala începe atunci când celulele cerebrale responsabile de producerea dopaminei încep să moară. Dopamina este o substanță chimică din creier care ajută la controlul mișcărilor corpului.
Cu toate acestea, noul studiu arată ceva diferit. Cercetătorii au identificat că primul semn clar de avertizare a bolii Parkinson nu este moartea celulelor producătoare de dopamină, ci o problemă la nivelul conexiunii dintre neuroni, numită „sinapsă”. În termeni mai simpli, sinapsa este ca un fel de pod micuț prin care o celulă cerebrală trimite semnale către alta. Această problemă la nivelul sinapsei duce la o lipsă de dopamină și este precursorul real al deteriorării mai grave a celulelor cerebrale. „Am arătat că sinapsele dopaminergice devin disfuncționale înainte de apariția morții neuronale”, afirmă dr. Dimitri Krainc, șeful catedrei de neurologie de la facultatea de medicină a Universității americamne Northwestern, într-un comunicat. El notează că, pe baza acestor constatări, echipa sa a emis ipoteza că țintirea sinapselor disfuncționale înainte ca neuronii să fie degerați poate reprezenta o strategie terapeutică mai bună, pentru boala Parkinson.
Surori cu boala Parkinson au ajutat la deblocarea unei descoperiri
Studiul a fost parțial inspirat de cazul a două surori născute fără o genă specifică cunoscută sub numele de PINK1. Una dintre surori a dezvoltat boala Parkinson la vârsta de 16 ani, în timp ce cealaltă a dezvoltat-o la vârsta de 48 de ani. Cercetătorii au descoperit că surorii care a dezvoltat boala mai devreme îi lipsea și o parte dintr-o altă genă numită Parkin. Se știe deja că persoanele cărora le lipsesc ambele copii ale genelor PINK1 sau Parkin sunt susceptibile de a dezvolta Parkinson. Ceea ce a fost surprinzător în acest studiu este descoperirea faptului că gena Parkin are un alt rol cheie, dincolo de ceea ce se știa anterior, și anume, ajută la controlul eliberării dopaminei la nivelul terminalului sinaptic, zona din jurul sinapsei. „Trebuie să existe o pierdere completă a genei Parkin pentru a provoca boala Parkinson. Așadar, de ce sora care a avut o pierdere doar parțială a Parkin a făcut boala cu peste 30 de ani mai devreme?”, notează dr. Krainc. Înțelegerea acestui nou rol al genei Parkin deschide acum o nouă cale pentru dezvoltarea unor medicamente care ar putea stimula funcția acesteia. Ideea este că, prin corectarea acestei disfuncții sinaptice timpurii, oamenii de știință ar putea fi capabili să prevină pierderea în continuare a celulelor cerebrale și apariția ulterioară a bolii Parkinson. „Am descoperit un nou mecanism de activare a genei Parkin în neuronii pacienților. Acum, trebuie să dezvoltăm medicamente care să stimuleze această cale, să corecteze disfuncția sinaptică și, sperăm, să prevină degenerarea neuronală în boala Parkinson”, a precizat dr. Krainc.
Studiul nu numai că schimbă cunoașterea comună cu privire la modul în care se dezvoltă boala Parkinson, dar oferă și o nouă speranță pentru persoanele care sunt expuse riscului de a dezvolta această afecțiune care le poate afecta viața.
Ucraina se află în "pericol de moarte" fără ajutor, avertizează Olena Zelenska
Olena Zelenska a avertizat că ucrainenii sunt în "pericol de moarte", fiind lăsați să moară dacă țările occidentale nu își continuă sprijinul financiar. Prima doamnă a Ucrainei a vorbit cu jurnalista Laura Kuenssberg de la BBC, la o zi după ce senatorii republicani din SUA au blocat un proiect de lege cheie pentru ajutor. Acesta ar fi oferit Ucrainei un sprijin în valoare de peste 60 de miliarde de dolari.
Vorbind la câteva ore după un atac cu rachete rusești, ea a spus: "Dacă lumea va obosi, ne vor lăsa pur și simplu să murim".
Casa Albă a avertizat că fondurile americane pentru Ucraina s-ar putea epuiza în curând, dar republicanii au blocat un acord pentru a autoriza mai multă asistență.
Aceștia încearcă să obțină compromisuri din partea președintelui Joe Biden și a democraților din Congres cu privire la finanțarea măsurilor la frontiera SUA, în schimbul sprijinului lor. Președintele Biden a declarat că eșecul acordării ajutorului pentru Ucraina ar fi un "cadou" pentru președintele Vladimir Putin, avertizând că istoria îi va "judeca aspru pe cei care au întors spatele cauzei libertății". Într-un interviu exclusiv, Olena Zelenska a declarat pentru BBC că încetinirea ajutorului reprezintă un "pericol mortal" pentru țara sa. "Avem mare nevoie de ajutor. Cu cuvinte simple, nu ne putem plictisi de această situație, pentru că, dacă o facem, murim. Iar dacă lumea obosește, ne va lăsa pur și simplu să murim", a spus ea. Prima doamnă a continuat: "Ne doare foarte tare să vedem semnele că dorința pasională de a ajuta s-ar putea estompa. Este o chestiune de viață pentru noi. Prin urmare, ne doare să vedem asta".
Președintele Universității din Pennsylvania demisionează după o mărturie privind antisemitismul
Președintele Universității din Pennsylvania Liz Magill, care a fost criticat pentru poziția sa privind antisemitismul în campus, a demisionat, a anunțat școala din Ivy League. Magill este unul dintre cei trei președinți ai unor universități de top care au fost criticați după ce au depus mărturie la o audiere în Congres, marți, privind creșterea antisemitismului din campusurile universităților, în urma izbucnirii războiului dintre Israel și Hamas, în octombrie.
Ea a aceeptat să rămână până la desemnarea unui președinte interimar, a declarat, sâmbătă, Scott Bok, președintele Consiliului director al universității cu sediul la Philadelphia, într-o declarație postată pe site-ul instituției. ”Vă scriu pentru a vă împărtăși că președintele Liz Magill și-a depus demisia voluntar din funcția de președinte al Universtității din Pennsylvania”, a afirmat Bok în anunțul emis de universitate. Magill va rămâne membru titular al Facultății de Drept a universității, a spus Bok.
Magill, președintele Universității Harvard Claudine Gay și președintele Institutului de Tehnologie din Massachusetts Sally Kornbluth au depus mărturie, marți, în fața unei comisii a Camerei Reprezentanților din SUA. Încercând să rămână la limita libertății de exprimare, cele trei au refuzat să răspundă cu ”Da” sau ”Nu” la întrebarea reprezentantului republican Elise Stefanik dacă a denunța genocidul evreilor ar încălca codurile de comportament ale acestor școli privind bullying-ul și hărțuirea. Solicitările privind demisia lui Magill și a lui Gay, în special, au crescut în zilele de după această mărturie. Magill și-a exprimat regretul într-un mesaj video emis miercuri, iar Gay a cerut scuze vineri.
Studenții evrei, familiile lor și absolvenți au acuzat școlile că tolerează antisemitismul, în special în declarații ale demonstranților pro-palestinieni, de când gruparea islamistă Hamas a atacat Israelul în 7 octombrie și a ucis circa 1.200 de persoane. ”Una a plecat. Mai sunt două. Acesta este doar începutul abordării putregaiului general al antisemitismului care a distrus cele mai «prestigioase» instituții de învățământ superior din America”, a afirmat Stefanik pe rețeaua de socializare X, după anunțul Universității din Pennsylvania. Ea a spus că demisia lui Magill era ”minimum din ce este necesar” și a îndemnat Harvard și MIT la acțiuni similare. Antisemitismul și islamofobia au crescut brusc în Statele Unite și în restul lumii din octombrie. Incidentele antisemite au crescut, în Statele Unite, cu aproape 400% în cele două săptămâni de după atacul Hamas în Israel, potrivit Ligii Anti-Defăimare. Consiliul pentru Relațiile Americano-Islamice a afirmat, în această săptămână, că în cele două luni de când a început războiul incidentele motivate de islamofobie și prejudecăți împotriva palestinienilor și arabilor au crescut cu 172%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Surse israeliene estimează că ofensiva ar putea dura încă două luni
Ofensiva militară intensă pe care Israelul o desfășoară în Fâșia Gaza ar putea continua încă două luni, au declarat surse israeliene pentru postul public israelian Kan. După încheierea perioadei de lupte intense, este de așteptat ca forțele israeliene să continue să desfășoare operațiuni localizate și selective în interiorul Fâșiei Gaza, au spus aceleași surse. La rândul lor, în următoarele două luni vor exista mai multe încercări de a ajunge la acorduri temporare de încetare a focului pentru a asigura eliberarea mai multor ostatici încă deținuți de Hamas.
Aceste informații sunt în concordanță cu declarațiile de sâmbătă seară ale consilierului israelian pentru securitate națională, Tzachi Hanegbi, care a dat asigurări că operațiunea actuală ar putea dura mai multe săptămâni sau luni.
Canalul de știri israelian 12 citează, de asemenea, înalți oficiali militari care preconizează că vor avea nevoie de cel puțin încă o lună și jumătate "pentru a prelua controlul asupra tuturor bastioanelor Hamas". După aceea, "efortul de război va trece la o nouă etapă, iar Israelul va trebui să se gândească la cum ar trebui să fie «ziua de după» în Gaza".
Potrivit oficialilor militari, este de așteptat ca în următoarele ore să fie preluat controlul complet al taberei de refugiați Jabalyia, unde trupele israeliene au purtat lupte grele în ultimele zile. Este totodată de așteptat ca armatei israeliene să îi mai ia câteva zile pentru a controla cartierul Shijaiya din orașul Gaza, iar calculele arată că va mai dura aproximativ o lună și jumătate pentru a prelua controlul asupra altor puncte, cum ar fi orașul Khan Younis, în sudul Gaza, unde trupele israeliene își concentrează acum ofensiva terestră.
Această situație a generat un număr și mai mare de evacuați în rândul populației din Gaza, care au fost nevoiți să se deplaseze mai la sud, în orașul Rafah, iar mulți oameni sunt concentrați în zona Al Mawased, clasificată drept "zonă umanitară desemnată" de către forțele israeliene, deși palestinienii au acuzat că atacurile nu s-au oprit nicăieri în Fâșia Gaza.
Toate acestea au loc pe măsură ce presiunea globală crește pentru a ajunge la un armistițiu în Gaza, deși vineri Statele Unite s-au opus prin veto unei rezoluții a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite care a cerut o încetare imediată a focului în Fâșie. O asemenea abordare oferă mai mult spațiu de manevră Israelului, care, potrivit Canalului 12, "și-a coordonat programul de luptă cu Statele Unite până în ianuarie". Potrivit acestui post, guvernul israelian trebuie totodată să planifice ce va face cu Gaza în viitor, odată ce ofensiva de mare intensitate se încheie, și "trebuie să ia decizii clare" înainte de încheierea luptei, care trebuie coordonate cu SUA și țările din regiune "pentru a nu ajunge în acel moment nepregătite".
Adolescent american, condamnat la închisoare pe viață pentru că a împușcat mortal patru elevi la liceul său
Un adolescent american în vârstă de 17 ani a fost condamnat vineri la închisoare pe viață pentru că a ucis patru elevi de la liceul său în 2021 cu o armă pe care i-o dăduseră părinții săi în statul vecin Michigan. Ethan Crumbley a fost judecat ca adult și condamnat la închisoare pe viață, fără drept de eliberare condiționată, de un tribunal din comitatul Oakland.
Adolescentul, îmbrăcat într-o salopetă portocalie de pușcărie și purtând ochelari negri, a declarat juriului înainte de verdict că este "o persoană foarte rea".
Ethan Crumbley a pledat vinovat în octombrie 2022 pentru că a adus la liceul său din Oxford un pistol Sig Sauer de 9 mm, dăruit de părinții săi drept cadou de Crăciun anticipat, cu 50 de gloanțe în rucsac, și a tras în elevi. El a ucis două fete și doi băieți cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani și a rănit alți șase elevi și un profesor. Într-o măsură rară, părinții săi au fost acuzați de omor prin imprudență, după ce au fost acuzați de neglijență și de ignorarea semnelor de avertizare care arătau că băiatul era pe cale să comită o infracțiune. Deși fuseseră chemați și informați de profesori că băiatul a efectuat căutări pe internet pentru muniție, aceștia nu au reacționat.
Premieră: O mamă a câștigat titlul de Miss Venezuela
Ileana Márquez Pedroza a câștigat titlul de Miss Venezuela și a intrat în istorie, fiind prima mamă care participă la acest concurs de frumusețe și obține coroana.
Profesoara în vârstă de 27 de ani, acum regină a frumuseții, a fost însoțită pe podium de fiica ei de 11 ani, Guadalupe, care a purtat o rochie asemănătoare cu cea a mamei sale. Ileana este acum responsabilă de reprezentarea țării sale la următoarea ediție a Miss Univers, care va avea loc la Ciudad de Mexico în 2024. Noua organizație Miss Universe a început să permită participarea persoanelor transsexuale, a mamelor și a femeilor divorțate și căsătorite. În cel mai recent anunț, s-a dezvăluit că restricția privind vârsta va fi eliminată în ediția următoare, ceea ce va deschide multe oportunități pentru viitoarele concurente.
Datorită unor reglementări recente, anumite francize, inclusiv cea din Venezuela, au permis participarea femeilor căsătorite și a mamelor. Ca urmare, Márquez și-a îndeplinit visul de a-și reprezenta țara și a devenit prima mamă care a concurat în cadrul francizei.
Triumful lui Márquez a divizat opiniile în rândul fanilor concursului venezuelean. În timp ce unii asigură că acesta este un progres în cadrul regulilor concursului, alții asigură că nu este în regulă ca femeile cu copii să participe la aceste concursuri, scrie Hola. "Nu mi-a plăcut, nu sunt de acord cu acest tip de includere", a declarat o persoană, în timp ce o alta a adăugat: "Se pierde esența concursului". O a treia persoană a intervenit: "Este frumoasă și are chipul unei regine, dar această nouă modalitate este absurdă".
Venezuela a câștigat ultima oară concursul Miss Univers în 2013, cu Gabriela Isler. La ultima ediție, desfășurată în noiembrie, țara a reușit să obțină un loc în Top 10 cu Diana Silva. Cu Ileana Márquez participând în acest an, speranțele de a câștiga cea de-a opta coroană din istoria Venezuelei sunt mari.
Cel puțin șase morți după ce tornade au devastat statul Tennessee
Cel puțin șase persoane au murit după ce tornade și furtuni puternice au devastat părți ale statului american Tennessee, potrivit BBC. Clădirile au fost transformate în moloz și localitățile au rămas fără electricitate după ce fenomene meteo extreme au lovit părți din statul aflat în sudul SUA. Trei dintre decese au fost raportate într-o suburbie de la nord de Nashville, capitala statului. Doi adulți și un copil au fost uciși în orașul Clarksville, la 80,4 kilometri spre nord-vest.
La ora locală 21.30 (03.30 GMT duminică), aproape 60.000 de persoane erau fără electricitate. Filmările postate pe rețelele de socializare arată mașini răsturnate și copaci scoși din rădăcini împrăștiați pe străzi pe marginea cărora sunt clădiri în ruine. Imaginile au surprins tornade de mari dimensiuni la contactul cu pământul și fulgere puternice.
Familia Mahsei Amini, oprită la aeroport când încerca să plece în Franța pentru a primi un premiu
Familia Mahsei Amini nu a putut părăsi Iranul pentru a ridica un premiu pentru drepturile omului în onoarea ei, relatează bbc.com. Părinții și fratele Mahsei Amini au fost împiedicați să se îmbarce în avionul spre Franța și li s-au confiscat pașapoartele, a declarat avocatul lor. Ei călătoreau spre Strasbourg pentru a primi Premiul Saharov al UE, care a fost acordat postum Mahsei Amini. Avocatul lor a declarat că li s-a interzis să plece, deși aveau vize valabile.
Moartea tinerei Mahsa Amini a declanșat anul trecut proteste fără precedent în țară. Ea a murit la un spital din Teheran în data de 16 septembrie 2022, la trei zile după ce a fost reținută de poliția moravurilor din capitală pentru că ar fi încălcat regulile stricte ale Iranului, care le impun femeilor să-și acopere părul cu hijab sau cu un văl.
În octombrie, Uniunea Europeană a anunțat că va acorda postum premiul său cel mai important pentru drepturile omului Mahsei Amini și mișcării globale "Femeie, viață, libertate", pe care moartea ei a declanșat-o.
Mexic: 11 morți după confruntări violente între presupuși infractori
O confruntare violentă între presupuși infractori s-a soldat cu cel puțin 11 morți în orașul Texcaltitlan din centrul Mexicului, au anunțat, vineri, oficiali din domeniul securității statului, citați de Reuters. Opt dintre persoanele decedate sunt suspectate că ar avea legătură cu activități criminale, a precizat Ministerul Securității pentru statul Mexic într-un comunicat, adăugând că trei victime erau membri ai comunității.
Poliția statală colabora cu Garda Națională și cu alte autorități pentru a oferi mai multe detalii despre incident.
