MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: “Fantoma” lui Prigojin: Tot mai mulți mercenari ruși supărați pe Kremlin
La sfârșitul lunii august, Ucraina a anunțat că a reușit în sfârșit să străpungă prima linie de apărare a Rusiei după ce a recucerit micul sat Robotîne din sudul țării. Acest avans-cheie a coincis cu amenințarea unui grup de mercenari ruși de a înceta să mai lupte în numele Rusiei pe linia frontului din sat și ar putea fi semnul unui sentiment anti-Kremlin mai amplu în rândul celor care luptă pentru Moscova, relatează France 24.
"Robotîne a fost eliberat", a anunțat la 28 august ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar. Deși micul sat, care avea o populație de mai puțin de 500 de persoane înainte de război, poate fi în sine de mică importanță, acesta se află de-a lungul unui drum strategic care duce la Tokmak, un nod rutier și feroviar ocupat de Rusia. De acolo, un alt drum duce spre orașul-cheie Melitopol, care, înainte de anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, era cunoscut de ucraineni ca fiind "poarta de intrare" în peninsulă. Victoria de săptămâna trecută a fost, prin urmare, un avans important pentru Ucraina.
Cu doar câteva zile mai devreme, însă, luptătorii din Rusici, un mic grup paramilitar neonazist rusesc staționat pe linia frontului de la Robotîne, amenințaseră că vor depune armele - o mișcare ce s-ar putea să fi contribuit la pierderea usturătoare suferită de Rusia acolo. Motivul oficial al amenințării de a depune armele, a explicat Rusici într-o declarație din 25 august publicată pe Telegram, a fost faptul că unul dintre comandanții de top ai grupului și unul dintre membrii fondatori, Ian Petrovski, a fost reținut în Finlanda și risca să fie extrădat în Ucraina, iar guvernul rus nu făcea mare lucru în această privință.
Cine este cofondatorul Rusici
Ian Petrovski, cu dublă cetățenie, rusă și norvegiană, a co-fondat Rusici în 2014 pentru a participa la ocuparea rusă a Donbasului și se crede că la un moment dat a lucrat sub contract pentru Grupul Wagner. El se confruntă cu diverse acuzații legate de terorism în Ucraina și riscă să fie condamnat la o pedeapsă cuprinsă între 15 și 20 de ani de închisoare dacă va fi extrădat.
Într-o serie de mesaje prezentate prin capturi de ecran, proiectul de cercetare Europa Antifascistă arată că membrii Rusici și-au exprimat frustrarea față de tratamentul pe care îl primesc din partea autorităților ruse. "Dacă țara nu-și poate proteja cetățenii, de ce ar trebui ca cetățenii să-și protejeze țara?", întreabă unul dintre ei.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), grupul părea într-adevăr să opereze în apropiere de Robotîne, în vestul regiunii Zaporojie, considerată "o zonă critică a liniei frontului, în care comandamentul militar rus probabil că nu-și poate permite ca vreo unitate să se răzvrătească și să refuze să efectueze misiuni de luptă". La scurt timp după ce ISW a publicat analiza sa, Robotîne a căzut în mâinile Ucrainei.
Nu a existat nicio confirmare oficială - nici din partea Rusici, nici a Ministerului rus al Apărării - că luptătorii grupului ar fi încetat să mai lupte.
Moscova, tot mai incapabilă să-i țină în frâu pe paramilitari
Potrivit lui Jeff Hawn, expert în chestiuni militare rusești la think-tank-ul New Lines Institute din Washington DC, ar fi un scenariu credibil. "Există o posibilitate foarte mare ca mercenarii să fi depus armele, ceea ce ar fi contribuit probabil la căderea Robotîne", a declarat el. Rusia are atât de puțini luptători, încât nu poate înlocui unitățile care renunță, a arătat expertul, adăugând că probabil nu vom ști "ani de zile" ce s-a întâmplat cu adevărat.
Hawn consideră că motivul unei revolte ar avea probabil de-a face mai puțin cu reținerea liderului grupului cât mai ales cu o pierdere de motivație în rândul luptătorilor mercenari ruși în general, împreună cu incapacitatea tot mai mare a Moscovei de a-i ține sub control. "Acești indivizi caută probabil doar o scuză pentru a ieși", a spus el. "Își dau seama că Ucraina nu se va rupe și nu va renunța pur și simplu", adaugă Hawn
Situația grupurilor paramilitare a fost complicată și mai mult de tentativa de revoltă a comapniei Wagner din iunie și de moartea liderului său, Evgheni Prigojin, la sfârșitul lunii trecute. Sub conducerea lui Prigojin, a explicat Hawn, Wagner a servit mult timp ca instrument de organizare și pentru alte grupuri paramilitare rusești care operează în Ucraina. Prigojin a stabilit, de asemenea, o cultură a soldei bine plătite a mercenarilor săi, în dolari, o cultură care s-a răspândit și la celelalte miliții care luptă în Ucraina.
"Chiar dacă avea reputația de a fi un tip dur, un bătăuș, Prigojin era cunoscut pentru că avea grijă de oamenii săi, plătindu-i mai mult și în valută", a explicat Jeff Hawn.
Cu toate acestea, în urma revoltei eșuate a grupului - și a încercărilor ulterioare ale Moscovei de a încerca să dizolve grupul - condițiile de lucru pentru "colectivul de miliție" al lui Prigojin în Ucraina s-au înrăutățit. "Probabil că acum sunt plătiți în ruble - asta dacă sunt plătiți", spune Hawn. "De asemenea, probabil că nu sunt aprovizionați, deoarece grupurile de miliție se află la capătul cel mai de jos al priorităților atunci când vine vorba de logistica rusă, care este deja complet suprasolicitată", arată expertul.
Înainte de moartea sa, Prigojin se plângea de mult timp că armata rusă nu le furniza mercenarilor săi suficientă muniție, amenințând chiar că-și va retrage trupele de pe linia frontului în orașul Bahmut, unde s-a luptat din greu.
Schimbă tabăra?
Moartea lui Prigojin - și cea a mâinii sale drepte, Dmitri Utkin - într-un accident de avion pe 23 august a șters, de asemenea, o întreagă structură de putere din umbră construită atât pe relații, cât și pe capacitatea de a comanda "huliganii și criminalii" care luptau ca mercenari. "Nu există nimeni ca Prigojin, care să aibă în prezent voința sau capacitatea de a provoca direct guvernul", a declarat Hawn. Cu liderul Wagner ieșit acum din peisaj, spune el, va deveni și mai greu pentru Moscova să controleze cele câteva zeci sau chiar mai multe grupări de miliție aflate încă în Ucraina.
Ar putea fi chiar mai rău pentru Moscova, avertizează Hawn, dacă acestea ar fi dispuse să schimbe tabăra. "Nu m-ar surprinde dacă unii dintre acești indivizi s-ar pocăi și s-ar alătura brusc Legiunii Ruse Libere (grupare paramilitară rusă care luptă alături de Ucraina - n.r.), mai ales dacă sunt plătiți în dolari", a spus el, referindu-se la grupul de luptători ruși pro-Kiev care a afirmat că a organizat mai multe atacuri în regiunea rusă Belgorod în ultimele luni. "Cred că incidentul de la Robotîne este semnificativ și este un semn al altor lucruri care vor urma", a conchis expertul.
Rețea de trafic prin care cubanezii erau duși să lupte alături de ruși în Ucraina
Guvernul cubanez a afirmat luni că a identificat o "rețea de trafic" rusă care viza recrutarea de cubanezi pentru "operațiuni militare în Ucraina" și că a inițiat proceduri penale împotriva celor implicați. Ministerul cubanez de Interne "lucrează pentru a neutraliza și dezmembra o rețea de trafic de persoane care operează din Rusia pentru a încorpora cetățeni cubanezi care locuiesc acolo și chiar unii din Cuba în rândul forțelor militare implicate în operațiuni militare în Ucraina", a anunțat Ministerul de Externe de la Havana într-un comunicat.
Într-un mesaj publicat pe X (fostul Twitter), ministrul de externe, Bruno Rodriguez, a declarat că guvernul cubanez "acționează cu toată forța legii" împotriva acestor operațiuni. Ministerul a precizat că a inițiat "proceduri penale împotriva celor implicați în aceste activități", fără a da detalii. Acesta a subliniat respingerea categorică a "mercenariatului", subliniind că țara sa nu participă la războiul din Ucraina.
Vinerea trecută, site-ul postului de televiziune America TeVe din Miami a publicat mărturiile a doi adolescenți care au declarat că au fost păcăliți prin intermediul Facebook pentru a lucra ca zidari pe șantierele de construcții din Ucraina alături de armata rusă. "Ajutați-ne, vă rog, încercați să ne scoateți de aici cât mai repede posibil, pentru că suntem speriați", a declarat unul dintre adolescenți, în vârstă de 19 ani, în înregistrarea video publicată pe site.
America TeVe a explicat că tinerii au trimis acest mesaj dintr-un autobuz în care erau transportați din Ucraina împreună cu soldații ruși la Riazan, la sud-est de Moscova. "Nu putem dormi" pentru că "în orice moment se pot întoarce și ne pot face ceva", a declarat celălalt tânăr, afirmând că a fost bătut. "Sunt doar un alt cubanez care se află aici în baza unui contract cu forțele armate ruse", a declarat un alt bărbat.
La sfârșitul lunii mai, un ziar rusesc din orașul Riazan a relatat că mai mulți cetățeni cubanezi au semnat contracte cu forțele armate ale Rusiei și au fost trimiși în Ucraina în schimbul cetățeniei ruse.
Macron este deschis să "experimenteze" cu uniformele școlare
Președintele francez Emmanuel Macron a deschis luni ușa pentru a experimenta în unele școli publice uniforme sau un cod vestimentar, pe fondul dezbaterii din Franța cu privire la interzicerea în sălile de clasă a hainelor lungi purtate în principal de musulmani.
Interdicția privind veșmintele cunoscute sub numele de abaya pentru fete și femei și khamis pentru băieți și bărbați a intrat în vigoare luni. Macron a declarat că este în favoarea "experimentării" uniformelor pentru a "informa dezbaterea publică", vorbind într-un interviu în direct la media online HugoDecrypte. El a spus că o altă opțiune experimentală ar putea fi ca copiii să poarte ținute similare, cum ar fi "o pereche de blugi, un tricou și o jachetă".
"Cu siguranță putem avea lucruri care sunt mai acceptabile pentru adolescenți (decât uniformele)", a spus Macron. "Poate părea puțin mai puțin strict din punct de vedere disciplinar." Comentariile președintelui centrist vin după ce unii politicieni conservatori și de extremă dreapta și-au exprimat sprijinul pentru a impune uniforme în școlile publice.
Macron nu a oferit niciun detaliu cu privire la începutul și locația experimentului. Unele școli private impun deja elevilor să poarte uniforme.
"Școala este laică și asta înseamnă că nu este loc pentru semne religioase", a spus el. "Trebuie să vorbim, trebuie să explicăm (măsura). Dar cred că este foarte importantă, deoarece școala trebuie să rămână un loc neutru."
Noua regulă a stârnit critici în întreaga țară, unii susținând că hainele largi, care acoperă corpul, nu constituie o manifestare ostentativă a religiei și nu ar trebui interzise în sălile de clasă. Legea a fost adoptată după luni de furie și dezbateri parlamentare maraton. Unii musulmani au susținut că legea îi stigmatizează. Legea nu se aplică studenților universitari.
SUA: Prima Doamnă testată pozitiv la COVID-19
Prima Doamnă, în vârstă de 72 de ani, are doar simptome ușoare, a indicat biroul ei, și va rămâne la reședința cuplului în Rehoboth Beach, statul Delaware. Jill Biden a mai fost testată pozitiv la COVID-19 cu un an în urmă. Președintele Biden, 80 de ani, a fost testat negativ la COVID-19 luni seară, a indicat Casa Albă, adăugând își va face regulat teste și va supraveghea apariția simptomelor.Statele Unite au înregistrat o creștere a cazurilor de COVID-19 și a spitalizărilor în ultimele săptămâni.
