Integrarea imigranților musulmani înregistrează progrese în Europa
La a doua generație, 67% dintre descendenții imigranților musulmani își continuă studiile după liceu
Integrarea imigranților de confesiune musulmană înregistrează “adevărate progrese” în Germania, Franța, Marea Britanie, Elveția și Austria, în pofida obstacolelor din sistemul de educație și accesul la locuri de muncă, potrivit unui studiu realizat de Institutul german Bertelsmann. “La a doua generație, majoritatea (imigranților musulmani) s-au integrat în societate”, a afirmat Bertelsmann Stiftung într-un comunicat publicat cu ocazia apariției, ieri, a unui “Monitor al religiei”. Institutul Bertelsmann a selectat mai mulți indicatori ai integrării pentru musulmani — care reprezintă, potrivit studiului, circa 5% din populația din vestul Europei — cum ar fi nivelul de educație, ocuparea forței de muncă și remunerarea, legătura cu țara gazdă sau timpul liber petrecut cu persoane care nu sunt de religie musulmană. “Această integrare încununată de succes este cu atât mai remarcabilă cu cât niciuna din aceste cinci țări nu oferă mijloace structurale adecvate de participare (în societate) și musulmanii se confruntă cu o respingere deschisă din partea a circa unei cincimi din populație”, a precizat Institutul Bertelsmann. Studiul arată că, la a doua generație, 67% dintre descendenții imigranților care se declară de confesiune musulmană își continuă studiile după liceu (17 ani). Marea lor majoritate spun că sunt “conectați” cu țara gazdă (96% în Franța și Germania), deși în unele țări formele de respingere pot fi puternice.
Astfel, 28% dintre persoanele chestionate în Austria spun că nu vor vecini musulmani, iar procentul celor care își exprimă aceeași poziție este de 21% în Marea Britanie, 19% în Germania, 17% în Elveția și 14% în Franța. Ratele de respingere sunt mult mai mici atunci când persoanele intervievate sunt întrebate în legătură cu posibilitatea de a avea vecini “homosexuali” sau “cu o altă culoare a pielii”.
Deși în Franța rata abandonului școlar după 17 ani este mai mică (11% față de 36% în Germania), în această țară este semnalată “discriminarea pe piața muncii”. Aceasta se traduce printr-o rată a șomajului de 14% pentru imigranții musulmani, comparativ cu 8% pentru eșantionul reprezentativ al populației.
În Germania se înregistrează o tendință inversă, elevii fiind prea devreme preocupați de orientarea către educația profesională (doar 64% dintre imigranții musulmani își continuă școala după 17 ani). Pe de altă parte, “capacitatea de absorbție a pieței forței de muncă este relativ bună și barierele de acces pentru migranți sunt relativ scăzute”, cu o rată a șomajului de 5% în rândul imigranților musulmani (față de 7% în rândul populației generale). În toate cazurile, nivelul de salarizare în cazul musulmanilor rămâne sub medie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
