Internațional

Cercetătorii spanioli: Dragostea nu poate fi tratată cu medicamente

Ziarul de Vrancea
17 sep 2013 266 vizualizări
Ştiinţa a demonstrat de-a lungul anilor că dragostea este însoţită de o componentă biologică ce influenţează modul în care simţim acest sentiment, îl arătăm şi ne comportăm când suntem marcaţi de el, reaminteşte publicaţia El Mundo într-un articol de ierii în care explică neuro-fiziologia iubirii.

"În iubire intervin mai mulţi factori, unii emoţionali, pe care nu-i putem controla, cum ar fi pasiunea, şi care după o vreme pot să dispară, dar şi elemente ce depind de noi, cum ar fi angajamentul" faţă de persoana iubită, explică Francisco Cabello, medic şi psiholog spaniol, el asigurând că ştiinţa are un rol bine conturat în problemele sentimentale. Există zone în creierul nostru şi anumiţi neuro-transmiţători, explică psihologul citat, care se activează în prezenţa unor stimuli şi atunci se pun în mişcare mai multe circuite ce concretizează experienţa amoroasă, cum ar fi dopamina, circuitul opioid, zona pre-frontală a creierului şi, mai ales, nucleul accumbens. De exemplu, "cu ajutorul imaginilor obţinute prin rezonanţa magnetică funcţională (fRMI), se poate face diferenţa între dragostea romantică şi dragostea maternă", semnalează Cabello, care este convins de substratul biologic la dragostei.

Iubirea romantică durează doar un an

Conform unor descoperiri recente, factorul de creştere nervoasă (NGF) ajunge la un nivel ridicat atunci când ne îndrăgostim de o nouă persoană, dar după un an acesta revine la nivelul iniţial. "Pentru a stimula secreţia de dopamină - neuro-transmiţătorul asociat cu plăcerea - este nevoie ca în viaţa noastră să apară ceva nou", crede un alt cercetător. Pe de altă parte, cei care s-au îndrăgostit recent prezintă niveluri de serotonină - hormonul relaţionat cu starea de fericire - cu 40% mai reduse decât ar fi normal, la fel ca şi cei care suferă de tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC).
Se poate face şi diferenţa între dragoste şi dorinţă. Imaginile obţinute prin fRMI arată că centrii cerebrali ni se activează atunci când vedem persoana iubită, dar acelaşi lucru se întâmplă, cu rare excepţii, atunci privim o persoană care stârneşte în noi doar dorinţa. Aşadar, "pare evident că nu ne putem îndrăgosti de o persoană pe care nu o dorim, în schimb putem dori o persoană pe care nu o iubim", explică în continuare Francisco Cabello, confirmând că "putem simţi o atracţie sexuală faţă de o persoană care nu ne stârneşte vreo pasiune sentimentală".
Întrebat dacă există medicamente care ne-ar putea vindeca de dragoste, el răspunde foarte clar că nu avem cum să găsim aşa ceva. "Industria farmaceutică nu a inventat nimic, probabil că nici nu şi-a propus, care să ajute intimitatea, comunicarea în cuplu sau nivelul angajamentului", reaminteşte medicul spaniol. Potrivit teoriei lui Sternberg despre dragostea romantică, aceasta are trei componente de bază, şi anume: pasiunea, intimitatea şi angajamentul/decizia. Pasiunea este declanşată de atracţia erotică. Intimitatea, bazată, printre alţi factori, pe comunicare este, conform acestei teorii, senzaţia că ne simţim bine în prezenţa persoanei iubite şi că ne este dor de ea când nu este lângă noi. În fine, angajamentul/decizia este rezultatul ideilor şi comportamentelor pe care încercăm să le punem în practică pentru a menţine legătura cu persoana aleasă. Această ultimă componentă este singura ce depinde de voinţa noastră. De altfel, Cabello conchide că, în mod real, "dragostea implică pasiune, intimitate şi angajament, dar pasiunea şi, parţial, intimitatea nu depind de noi, ci de mulţi factori străini de voinţa noastră".


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.