Bufniţa îşi poate roti capul cu 270 de grade. Ştiţi cum reuşeşte?
Cercetătorii au reuşit în sfârşit să explice cum poate bufniţa să îşi rotească capul la 270 grade - faţă de 90 grade la om - fără să aibă nici cea mai mică problemă. Pasărea de noapte îşi poate roti atât de mult capul fără să i se întrerupă circulaţia sanguină în creier şi fără ca vertebrele cervicale să aibă de suferit, notează Le Point.
O rotaţie bruscă a capului şi gâtului poate duce la oameni şi animale la ruperea stratului de vase care alimentează cu sânge creierul şi provoca formarea de cheaguri, responsabile de apariţia emboliilor sau atacurilor cerebrale.
Cu ajutorul angiografiilor şi scanărilor, cercetătorii au examinat anatomia a zeci de bufniţe moarte din cauze naturale şi au descoperit mai multe adaptări biologice care permit rotaţia extremă. Mai întâi, supleţea gâtului se explică prin faptul că bufniţa are 14 vertebre cervicale, faţă de şapte la om. În plus, cele două artere carotide se află în mijlocul gâtului şi nu pe laturi, ca la oameni şi multe animale. Diametrul carotidelor bufniţei nu se îngustează când acestea trec prin gât, ci se lărgeşte la baza lui, chiar sub maxilar, formând pungi de sânge care asigură fluxul sanguin în timpul rotaţiilor extreme ale capului.
În plus, canalele osoase în care se găsesc arterele vertebrale ale acestor păsări sunt de circa zece ori mai mari în diametru, spaţiul umplându-se cu aer şi formând o pungă de protecţie. La oameni, aceste canale au un diametru apropiat de cel al arterelor pe care le protejează. În sfârşit, bufniţele au vase mici care leagă arterele carotide şi vertebrale, ca nişte derivaţii care permit circulaţia neîntreruptă a sângelui în creier în cazul blocării într-o arteră, încheie Le Point.
