Guvernul francez, zguduit din temelii de coruptie
In Franta a inceput procesul intentat unui numar de 47 de persoane, inclusiv fosti aliati politici de rang inalt ai presedintelui Jacques Chirac, persoane acuzate de coruptie. Procurorii spun ca cei aflati in boxa acuzatilor au fost partasi la o schema prin care firmele de constructie ar fi platit cam 70 de milioane de dolari, sub forma unor comisioane ilegale principalelor partide politice, in schimbul unor contracte publice banoase in jurul Parisului. In cea mai mare parte a perioadei la care se refera ancheta, primar al Parisului era Jacques Chirac, dar actualul presedinte al Frantei si-a invocat imunitatea si nu va depune marturie. Acuzatiile se refera la o perioada de 9 ani intre 1989 si pina in 1997, perioada in care ar fi existat un vast sistem de coruptie in jurul contractelor publice de constructie si renovare a liceelor din jurul Parisului. Mai precis, la valorea unor astfel de contracte, atribuite unor companii de constructii, s-ar fi adaugat un surplus de 2%, care s-ar fi intors apoi la principalele partide politice. Potrivit rechizitoriului, cele doua procente ar fi fost distribuite 1,2% catre RPR, partidul presedintelui Chirac, si aliatii sai de dreapta, si 0,8% catre Partidul Socialist, din opozitie. In esenta, returnarile s-ar fi facut sub forma unor donatii oficiale, autorizate de legea din 1990, dar in prezent interzise.
Puterea a pierdut in ochii electoratului
Printre cei 47 de inculpati se numara patru fosti ministri, inclusiv un fost ministru al sportului, membru al comitetului care se ocupa de candidatura Parisului la organizarea jocurilor olimpice din 2012. Intre cei care vor aparea in instanta se afla Michel Roussin, directorul de cabinet al lui Jacques Chirac la primaria Parisului, Michael Giraud, fost presedinte al consiliului regional Ile de France si fost ministru al muncii, precum si fosti trezorieri ai celor trei partide, impreuna cu directori de firme. Acuzarea mai spune ca unii dintre politicieni ar fi beneficiat personal de pe urma schemei si daca vor fi gasiti vinovati risca 10 ani de inchisoare. Procesul va dura pina in luna iulie. Ramine de vazut care vor fi efectele sale politice in plan mai larg, si mai ales asupra apropiatului referenduum, cind alegatorii francezi vor fi chemati la urne sa spuna da sau nu constitutiei europene. Doua sondaje de opinie recente arata ca existenta unei majoritati care intenationeaza sa voteze cu nu. Iar electoratul francez prin traditie foloseste ocazia referendumului ca sa isi exprime nemultumirile fata de putere.
