Internațional

Mai foloseşte la ceva preşedinţia semestrială a UE?

Ziarul de Vrancea
27 dec 2012 270 vizualizări
Tradiţională a devenit şi decorarea sediului Consiliului European după viziunea fiecărui stat care preia preşedinţia UE. În imagine, "modelul european ceh"

Preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE) se dovedeşte o sarcină tot mai ingrată şi marginală, în urma nominalizării unui preşedinte permament şi creşterii puterii zonei euro, comentează AFP. Ciprul, care a asigurat preşedinţia semestrială în ultimele şase luni, va preda ştafeta Irlandei la 1 ianuarie.

Preşedinţia semestrială avea iniţial obiectivul să ofere fiecărui stat membru, pe rând, şansa să prezideze dezbaterile europene, să stabilească priorităţi şi să îi ofere vizibilitate, prin găzduirea în ţara respectivă a summiturilor europene. Însă, de la sfârşitul lui 2004, summiturile au avut loc toate la Bruxelles, o concesie acordată belgienilor în cursul dificilelor negocieri privind Tratatul de la Nisa.
Dar "preşedinţia semestrială a UE a fost decapitată" în favoarea Tratatului de la Lisabona, la sfârşitul lui 2009, relevă Yann-Sven Rittelmeyer, un cercetător la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI). Tratatul a instaurat un preşedinte permanent al Consiliului Uniunii Europene, însărcinat cu organizarea şi buna desfăşurare a summiturilor europene. Postul i-a fost încredinţat belgianului Herman Van Rompuy.
"Preşedinţia semestrială se ocupă de toate pregătirile în cadrul grupurilor de lucru, dar imediat ce situaţia devine serioasă şi fierbinte, Van Rompuy este cel care rezolvă acest lucru cu liderii europeni", remarcă un diplomat european.

Patru vorbesc, dar ceilalţi tac

În cadrul summiturilor, reprezentanţii preşedinţiei semestriale au dreptul să stea alături de Van Rompuy, "dar, în practică, numai patru-cinci lideri se exprimă, în general cei mai importanţi, ca Angela Merkel, François Hollande, Mario Monti sau David Cameron. Restul de 23 tac şi speră ca acest lucru să se termine în curând", continuă el.
Tratatul de la Lisabona a creat, de asemenea, postul de Înalt Reprezentant UE pentru Politică Externă. Actuala titulară, Lady Catherine Ashton, o britanică, prezidează reuniunile miniştrilor Afacerilor Externe şi reprezintă diplomaţia europeană atât în faţa Parlamentului European (PE), cât şi în afara UE. Cum nu se poate multiplica, Ashton deleagă adesea anumite reuniuni preşedinţiei semestriale. "I se întânplă să ceară câte unui mionistru să meargă la Bruxelles pentru vreo reuniune a Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul PE, doar pentru a vorbi aproximativ 25 de minute în faţa deputaţilor. Este umilitor", comentează un diplomat.

România va prezida Uniunea în 2019

Preşedinţia semestrială se ocupă de toate celelalte subiecte, ca economia sau finanţele, afacerile interne şi justiţia, agricultura sau mediul. Dar şi aici rolul i-a fost slăbit de reforma zonei euro şi creşterea puterii, în cadrul UE, a Eurogrupului, relevă Rittelmeyer. Accesul la preşedinţia semestrială a unor ţări nemembre ale monedei unice, ca Ungaria sau Polonia, a accentuat această marginalizare.
Totuşi, chiar şi slăbită, statele nu vor vrea să abandoneze vreodată preşedinţia semestrială, apreciază un diplomat. Ea constituie "cel mai bun mijloc de a înţelege raporturile de forţă din culise" asupra marilor dosare europene, subliniază el. O asemenea cunoaştere devine, ulterior, "foarte utilă pentru valorizarea intereselor sale naţionale".
"Tradiţia" datează din 1958. În primele şase luni ale acelui an, Belgia a deţinut preşedinţia unei uniuni din care făceau parte doar şase state. Intrată în UE la 1 ianuarie 2007, României îi va veni randul la preşedinţie abia în al doilea semestru din 2019.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.