Internațional

Comorile din insule

Ziarul de Vrancea
17 sep 2012 738 vizualizări
Din Marea Chinei de Est pană în Marea Chinei de Sud, tensiunile mocnesc de mult timp între ţările care îşi revendică dreptul de proprietate asupra unei serii de teritorii, de la lanţurile insulare acoperite cu vegetaţie luxuriantă la formaţiuni stâncoase sterpe.

Dar sub valuri analiştii cred că există rezerve uriaşe de gaze naturale şi petrol, potrivit unui documentar realizat de CNN. O estimare făcută de chinezi sugerează că 213 miliarde de barili de petrol s-ar afla în zăcăminte din Marea Chinei de Sud, ceea ce ar însemna cea mai mare rezervă de petrol din afara Arabiei Saudite, potrivit US Energy Information Administration.


Două puteri mondiale pe cateva insuliţe

Parte dintr-un lanţ de insule nelocuite din Marea Chinei de Est, revendicat de China, Japonia şi Taiwan, insulele sunt în prezent administrate de Tokyo. Dreptul de proprietate asupra insulelor cunoscute sub numele de Diaoyu în China şi Senkaku în Japonia ar permite exploatarea ingredientelor pentru uleiuri minerale, precum şi pescuitul în apele din jurul arhipelagului. China susţine că insulele sunt consemnate pe hărţile sale încă din anul 1400. Timp de mai multe secole acestea au fost administrate ca parte din Taiwan. Chinezii spun că au fost forţaţi să le cedeze Japoniei după războiul sino-japonez din 1894-1895. La randul lor, japonezii spun că nu există nici o dovadă că insulele s-au aflat sub control chinez înainte de preluarea lor, la sfarşitul secolului XIX. La randul său, Tokyo a pierdut suveranitatea asupra insulelor după Tratatul de la San Francisco, în 1951. În schimb, o familie japoneză care deţine în proprietate o parte din aceste insule şi-a declarat disponibilitatea de a le vinde Guvernului japonez, acesta din urmă dandu-şi acordul pentru naţionalizarea lor.
Litigiul a escaladat recent, atunci când 14 activişti chinezi au fost arestaţi de către autorităţile japoneze după debarcarea pe insule, cu trei săptămani în urmă. Un grup de naţionalişti japonezi au răspuns printr-o acţiune similară, debarcand pe insule câteva zile mai târziu.
Între timp, situaţia s-a agravat peste măsură. Marile companii nipone şi-au închis ieri fabricile din China şi au cerut expaţilor japonezi să nu îşi părăsească locuinţele, din cauza protestelor violente privind disputa teritorială care ameninţă să afecteze semnificativ legăturile comerciale dintre cele mai mari economii asiatice. Astfel, producătorul auto Honda Motor Co şi-a suspendat producţia în China în zilele de 18 şi 19 septembrie, la cele două fabrici ale sale. Şi sediile Toyota din China au fost afectate de violenţe. China este principalul partener comercial al Japoniei, valoarea comerţului dintre cele două ţări ajungând la 345 de miliarde de dolari în 2011. De asemenea, şcolile japoneze din China şi-au suspendat temporar activitatea pe fondul tensiunilor fără precedent în ultimii ani dintre cele două ţări şi a amplelor proteste antinipone însoţite de acţiuni violente, ca urmare a diferendului legat de suveranitatea insulelor Senkaku/Diaoyu. Multe supermarketuri şi magazine japoneze şi-au tras de asemenea temporar obloanele în contextul violenţelor, de teama de a fi devastate.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Hong Lei, a afirmat că executivul va proteja firmele şi cetăţenii niponi şi a cerut protestatarilor să respecte legea.

Japonia are ceva de împărţit şi cu Coreea de Sud

Insulele situate la est de peninsula coreenă sunt cunoscute ca Dokdo în Coreea de Sud şi Japonia, în Takeshima. Japonia a susţinut mult timp că insulele fac parte din teritoriul său, dar Seul afirmă că întreg teritoriul coreean a fost returnat după ce ţara a câştigat independenţa faţă de dominaţia colonială japoneză, în 1945. Insulele sunt o sursă de mândrie naţională din Coreea de Sud, aici fiind desfăşurat un detaşament de pază de coastă şi unul de poliţie. Pe insule locuiesc doar trei rezidenţi, dar apele sunt bogate în peşte, iar platoul marin - în gaze naturale.
Tensiunile s-au acutizat recent, când Lee Myung-Bak a devenit primul preşedinte sud-coreean care a vizitat insulele aflate în litigiu. Ca urmare, Japonia şi-a rechemat ambasadorul de la Seul şi a ameninţat că se va adresa Curţii Internaţionale de Justiţie.

China s-a înstăpanit deja pe cateva insuliţe

Un grup de insule mici situate în Marea Chinei de Sud, Paracel, sunt ravnite de China, Vietnam şi Taiwan. Beijing a ocupat insulele din 1974, când trupele sale au ocupat o garnizoană vietnameză. Pe cea mai mare dintre insule, China a construit un port şi un aerodrom cu un sistem sofisticat de radare. Ca şi în cazul cu Diaoyu/ Senkaku, guvernul din Taiwan - oficial cunoscut sub numele de Republica Chineză - reflectă pretenţiile teritoriale ale Beijingului.


Cel mai ravnit arhipelag

Situate în apropierea coastelor sudice ale Filipinelor, în Marea Chinei de Sud, Insulele Spratly sunt ocupate sau revendicate de China, Vietnam, Taiwan, Malaezia, Filipine şi Brunei, pe unele insuliţe fiind staţionate mici garnizoane. Arhipelagul, în cea mai mare parte nelocuit, este format din mai mult de 100 de insule mici, atoli şi recifuri, iar fundul mării înconjurătoare se crede că ar conţine rezerve semnificative de petrol şi gaze naturale. Anul trecut, tensiunile dintre China şi Vietnam, a escaladat pană la un nivel periculos atunci când navele de patrulare chineze au avariat intenţionat cateva ambarcaţiuni vietnameze, pe care le-au acuzat că executau ilegal măsurători topografice şi hărţuiau pescarii chinezi.

Bătălie chino-filipineză pentru un recif

Revendicat de China, Taiwan şi Filipine, Shoal Scarborough este mai degrabă un recif stancos, situat la aproximativ 130 de mile (200 km) de insula filipineză Luzon. La începutul acestui an, marina filipineză a acuzat China de pescuit ilegal în zona Shoal Scarborough. Atunci cand au încercat să-i aresteze pe intruşi, marinarii filipinezi au fost împiedicaţi de navele de patrulare chineze dislocate în zonă. Un ziar chinez a avertizat că forţele militare ale ţării nu vor permite nimănui să conteste suveranitatea Beijingului asupra zonei.

Filipinezii au scos China din toate denumirile geografice

Autorităţile de la Manila au redenumit oficial Marea Chinei de Sud în Marea Filipineză, printr-un decret emis de preşedintele Benigno Aquino, la începutul lunii. Este dreptul "legitim" al Filipinelor "de a da nume noi zonelor sale marine", care includ Marea Luzon, precum şi apele din jurul insulelor Kalayaan şi Bajo De Masinloc, aceasta din urmă cunoscută de asemenea şi sub denumirea de Scarborough. Decretul amintit, emis încă în 5 septembrie, dar despre care s-a aflat abia acum, împuterniceşte Direcţia naţională pentru cartografie şi resurse NAMRIA să pregătească şi să publice hărţi şi scheme cu zonele terestre şi marine ale ţării folosind noul nume de Marea Filipineză de Vest. Aceste hărţi oficiale, precum şi o copie a decretului respectiv, vor fi transmise secretarului general al ONU, Organizaţiei internaţionale hidrografice şi Conferinţei ONU pentru standardizarea denumirilor geografice, potrivit PNA. Prin Marea Chinei de Sud se realizează o treime din traficul maritim mondial, iar platoul insulelor din această mare este bogat în special în petrol.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Hong Lei, a afirmat că decizia statului filipinez nu va schimba faptul că Beijingul deţine suveranitatea asupra insulelor din Marea Chinei de Sud şi a zonei apelor teritoriale din apropierea acestora. Reprezentantul MAE chinez a mai precizat că Marea Chinei de Sud este denumirea oficială recunoscută de o lungă perioadă de timp de comunitatea internaţională, acceptată de toate ţările lumii şi organizaţiile internaţionale, inclusiv de ONU.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.