MOZAIC INTERNATIONAL: Manevre militare fără precedent în largul coastelor Iranului
Armada formată din nave de luptă, portavioane, dragoare de mine şi submarine din 25 de ţări se îndreaptă spre Stramtoarea Ormuz într-o demonstraţie de forţe fără precedent, în timp ce Israelul şi Iranul par a fi pe punctul de a începe războiul. Liderii occidentali sunt convinşi că Iranul va răspunde oricărui atac printr-o tentativă de a mina sau a forma o blocadă pe canalul naval prin care trec zilnic circa 18 milioane de barili de petrol, circa 35% din petrolul tranzacţionat pe mare din întreaga lume. O blocadă ar avea efecte catastrofale asupra economiilor fragile ale Marii Britanii, Europei, SUA sau Japoniei, care se bazează pe ţiţeiul din golf, notează cotidianul britanic. Pregătindu-se de un atac preventiv din partea Israelului şi de un răspuns al Teheranului, navele de război au început sambătă un antrenament de 12 zile. Manevrele militare sunt cele mai ample desfăşurate vreodată în regiune. Acestea vor consta în exerciţii de distrugere a unei eventuale blocade a stramtorii care are, în cel mai îngust punct, 34 km, şi manevere de contra-minare. Într-un nou avertisment lansat ieri, comandantul şef al Gardienilor Revoluţiei a afirmat că Iranul este pregătit să distrugă Israelul în cazul unui atac israelian împotriva siturilor sale nucleare, dar şi să atace bazele americane din regiune.
Dacă ruşii îşi reînnoiesc arsenalul, Statele Unite fac acelaşi lucru
Administraţia Statelor Unite va întreprinde cea mai costisitoare modernizare a arsenalului nuclear din istorie, în pofida reducerii fondurilor în domeniul apărării, scrie ziarul Washington Post. Potrivit ziarului american, autorităţile nu au anunţat încă oficial costurile modernizării celor 5.113 focoase nucleare înregistrate în inventar, însă un studiu al Institutului Stimson estimează costurile la nivelul de 352 de miliarde de dolari, pe următorii zece ani. Alţi specialişti estimează costuri mai mari, mai ales dacă operaţiunile de modernizare vor fi îndelungate. Conform Washington Post, modernizarea unei bombe de tip B61 ar urma să coste 10 miliarde de dolari pe cinci ani. În plus, costurile pentru construirea a 12 submarine noi capabile să transporte arme nucleare se vor ridica la 110 miliarde de dolari.
Măsurile de austeritate i-au scos pe spanioli în stradă
Un "summit social" a avut loc sâmbătă pe străzile capitalei spaniole, unde sute de mii de oameni s-au adunat în Plaza Colon (Piaţa Columb, n.r.), pentru a arăta guvernului conservator de la Madrid că sunt complet împotriva planului de austeritate, plin de reduceri şi tăieri succesive ale cheltuielilor publice şi pentru a cere totodată un referendum, astfel ca populaţia să se pronunţe asupra tuturor acestor măsuri destinate reducerii deficitului structural. În aceeaşi zi, ministrul spaniol al Finanţelor, Cristobal Montoro, a ţinut să arate că statul nu va mai putea garanta serviciile publice de bază dacă nu reduce deficitul structural. De asemenea, el a mai spus că guvernul trebuie să continue politica de consolidare fiscală, să reformeze sistemul administraţiei publice, şi să explice în acelaşi timp aceste reforme, cu calm şi fără "crispare, strigăte sau exasperare". "Summitul social" survine unei reuniuni a ţărilor din zona euro, la Nicosia, unde Spania s-a angajat din nou în faţa partenerilor din zona euro, să respecte ţinta de deficit pentru anul acesta - 6,3% din PIB - cu anunţul unui nou pachet de reforme (menite să ducă la alte reduceri ale cheltuielilor, n.r.). Este vorba de al treilea acord al actualului guvern conservator, după cel din decembrie 2011, când au fost anunţate reduceri de 8,9 miliarde de euro, cu creşterea impozitului pe venit şi îngheţarea salariilor funcţionarilor publici, şi cel din iulie 2012, când premierul Rajoy a anunţat cele mai semnificative tăieri ale cheltuielilor publice, de 65 de miliarde de euro, cu reduceri în sănătate sau educaţie, scăderea indemnizaţiilor de şomaj, eliminarea bonusurilor funcţionarilor publici şi creşterea TVA.
Ucrainenii o ţin pe Timişenko departe de ochii occidentalilor
Ministrul Afacerilor Externe al Suediei, Carl Bildt, a afirmat că Ucraina i-a refuzat o întrevedere cu opozanta Iulia Timoşenko, solicitată de aceasta. "Iulia Timoşenko a cerut o întrevedere cu mine, în conformitate cu regulile administraţiei penitenciare. Acum am fost informaţi că această întrevedere nu va fi autorizată", a notat Bildt pe contul său de pe Twitter. "Conform regulamentului, ea are dreptul la întrevederi cu persoane indicate de ea, timp de patru ore în fiecare lună. Cererea Iuliei Timoşenko de a mă vedea se încadra în această cotă", a subliniat ministrul suedez. Întrebat de AFP dacă a primit din partea Kievului o explicaţie a refuzului, Carl Bildt a răspuns negativ. La rândul său, ministrul de Externe al Ucrainei, Konstantin Grişenko, a dat asigurări că îl va ajuta pe Bildt să o întâlnească pe Iulia Timoşenko.
El este regizorul filmului care i-a scos din minţi pe musulmani
În timp ce ambasadele SUA sunt evacuate una după alta din statele unde mii de musulmani le-au luat cu asalt, misterul începe să se destrame din jurul filmului islamofob care a starnit revolte în lumea araba - un obscur video co-produs de un copt egiptean din Los Angeles şi de evanghelişti americani şi filmat de un regizor de filme porno, relatează AFP, citat de HotNews.ro.
Sambătă s-a aflat că unul dintre producători, Nakoula Basseley Nakoula, este un copt (creştin egiptean) în varstă de 55 de ani, şi care locuieşte în Cerritos, în apropiere de Los Angeles. Condamnat în 2009 pentru fraudă bancară, el a fost audiat pentru scurt timp în aceeaşi zi de poliţiştii federali.
De asemenea, au început să apară detalii legate de ceilalţi protagonişti ai acestei producţii cu buget redus, turnată în vara lui 2011 la Duarte, la 45 km de Los Angeles. Filmul, care abundă de dublări grosiere, bărbi false şi decoruri kitsch, pretinde că relatează viaţa profetului Mahomed şi evocă temele homosexualităţii şi ale pedofiliei. Musulmanii sunt prezentaţi ca fiind imorali şi violenţi.
Un alt producător este organizaţia Media for Christ, care regrupează creştini evanghelici americani anti-musulmani de dreapta, precum pastorul Terry Jones, cunoscut pentru faptul că a ars în public un exemplar din Coran. Acel gest a atras o altă serie de răbufniri violente în lumea arabă, în primăvara anului trecut, în cursul cărora şi-a pierdut viaţa, printre alţii, un funcţionar român la ONU, Filaret Moţco.
Revenind, filmul a fost regizat de Alan Roberts, 65 de ani, autor de filme pornografice şi de actiune cu buget restrans, potrivit site-ului Gawker. Gawker dezvăluie că actorii ar fi fost păcăliţi şi credeau că joacă într-o ficţiune epică înainte de a-şi da seama că un dublaj de replici antimusulmane acoperă replicile lor.
În spatele "Inocenţei Musulmanilor" se află şi un misterios "Sam Bacile", pseudonimul sub care cineva s-a prezentat în presa americană ca fiind un "evreu israeliano-american". El a afirmat că a făcut acest film pentru a ajuta statul evreu, considerand că islamul este un "cancer". Presa crede însă că "Sam Bacile" nu este nimeni altul decat Nakoula.
Rămane însă un mister cum se face că cele 14 minute de secvenţe din film, postate de mai multe luni pe YouTube, au provocat brusc un acces de violenţă anti-americană în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord. Aproximativ 15 persoane au fost ucise, printre care şi ambasadorul american în Libia, Chris Stevens.
Interogat de postul american de radio în limba arabă Radio Sawa, Nakoula s-a declarat "întristat" de moartea lui Stevens, dar nu regretă acest film. Nakoula a susţinut că el este cel care a difuzat extrasele pe internet şi vrea acum să publice întreg filmul. Cele 14 minute din film au fost difuzate de televiziuni egiptene cu ajutorul unui avocat copt egiptean, Morris Sadek, care locuieşte în Washington.
Statele Unite au recunoscut că filmul este protejat de Constituţia americană şi de primul amendament privind libertatea de exprimare şi care interzice urmăririle penale pentru afirmaţii insultătoare sau defăimătoare.
50 de arestări în Libia
Autorităţile libiene au arestat aproximativ 50 de persoane în urma violenţelor de la consulatul american din Benghazi, soldate cu moartea ambasadorului SUA şi a altor trei funcţionari, a anunţat preşedintele Parlamentului libian. "Au fost arestate aproximativ 50 de persoane", a declarat Mohammed al-Megaryef într-un interviu acordat postului american CBS News. Ambasadorul SUA în Libia şi alţi trei funcţionari diplomatici americani au fost ucişi în violenţele izbucnite la consulatul american din Benghazi, în semn de protest faţă de filmul antiislam "Inocenţa musulmanilor", denunţat în Orientul Mijlociu şi în nordul Africii.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
