Internațional

Schimbare în Cartea Recordurilor, la capitolul cea mai longevivă sondă spaţială

Ziarul de Vrancea
22 aug 2012 220 vizualizări
Voyager 2 a stabilit luna aceasta un nou record de funcţionare: 35 de ani de la lansarea sa în 1977 n acum, sonda se află dincolo de orbita ultimei planete cunoscute din sistemul solar

Record de longevitate pentru sonda spaţială Voyager 2: după 35 de ani de la lansare, ea funcţionează încă, străbătand în acest an limitele sistemului solar. Voyager 2 şi sora sa geamănă, Voyager 1, lansată 16 zile mai târziu, la 5 septembrie 1977, îşi continuă zborul tot mai departe de Soare, spre adancul spaţiului. "În ciuda varstei sale, sonda a rezistat condiţiilor dificile şi este gata să facă noi descoperiri", a declarat Ed Stone, un oficial din cadrul proiectului Voyager de la Institutul de Tehnologie din California (Caltech), Pasadena.
De-a lungul timpului, observaţiile făcute de Voyager "ne-au dezvăluit agitatele lumi de pe Jupiter şi Saturn, au descoperit caracteristici atat de diferite ale sateliţilor lor şi ne-au trimis primele imagini de aproape ale planetelor Uranus şi Neptun", a spus el. Cercetătorii aşteaptă acum cu nerăbdare primele observaţii din spaţiul interstelar. Oamenii de ştiinţă vor să afle date despre direcţia câmpului magnetic, care, în opinia lor se va schimba pe măsură ce Voyager se va depărta de sistemul solar.
Voyager 2 a devenit la 13 august cea mai longevivă sondă spaţială, doborand recordul stabilit de Pioneer 6. Aceasta a fost lansată pe 16 decembrie 1965, iar ultimul semnal recepţionat de reţeaua NASA Deep Space a fost înregistrat la 8 decembrie 2000. Printre cele mai importante descoperiri ale Voyager 2 sunt furtunile puternice din zona polară nordică a planetei Saturn, polii magnetici ai lui Uranus şi Neptun, precum şi gheizerele de pe Triton, o lună îngheţată a lui Neptun.
Deşi lansat mai târziu, Voyager 1 a ajuns la Jupiter şi Saturn înaintea lui Voyager 2, observand vulcanii de pe una din lunile lui Jupiter (Io), particularităţile speciale ale inelului exterior al lui Saturn şi atmosfera înceţoşată şi densă au unuia dintre sateliţii acestei planete, Titan. În 1990, Voyager 1 a transmis o ultimă imagine "portret de familie" în care Pămantul se întrezăreşte ca un palid punct albastru prin centura de asteroizi dintre Jupiter şi Marte.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.