Un partid de dreapta şi două de stanga vor să repună Grecia pe picioare
Liderul partidului conservator elen Noua Democraţie, Antonis Samaras, a devenit prim-ministru al Greciei, după ce a depus jurământul în faţa preşedintelui Carolos Papoulias. "Dispun de majoritatea parlamentară necesară pentru a forma un guvern pe termen lung pentru a garanta stabilitatea şi speranţa" în ţară, a afirmat Samaras în faţa preşedintelui, înaintea depunerii jurământului, după cum au transmis posturile de televiziune elene. "Vă însărcinez să formaţi un guvern şi vă urez succes, pentru că problemele sunt dificile şi numeroase", a declarat anterior preşedintele Papoulias, după ce Samaras l-a informat că a reuşit să obţină sprijinul PASOK şi al stângii moderate Dimar.
Puţin mai devreme, liderul Mişcării Socialiste Panelene (PASOK), Evangelos Venizelos, a anunţat succesul negocierilor, dând asigurări că Grecia are un guvern şi că acesta va încerca să renegocieze termenii acordului cu creditorii internaţionali. "Vom lansa acest mesaj mâine (astăzi, n.r.) la Eurogrup", a adăugat Venizelos, la finalul unei reuniuni cu Antonis Samaras.
În urma alegerilor de duminică, partidului Noua Democraţie îi revin 129 din cele 300 de locuri în noul parlament de la Atena, formaţiunii Syriza - 71 de locuri, PASOK va avea 33 de mandate, Grecii Independenţi - 20, Zori Aurii - 18, Dimar şi KKE, 17 şi, respectiv, 12 locuri.
Cum arată Grecia după trei ani de recesiune continuă
Paralizia politică a accelerat fluxul de depozite scoase din băncile greceşti care se clatină şi a pus în aşteptare un efort finanţat de UE de recapitalizare a lor. Liderii de afaceri spun că nu mai pot obţine creditele de bază, chiar şi atunci când prezintă registre solide de comenzi, se arată într-o analiză publicată de Financial Times (FT). "Am ajuns într-un punct în care există un blocaj total", a declarat Constantine Michalos, preşedintele Camerei de Comerţ din Atena. "Primul lucru pe care un guvern de coaliţie trebuie să îl facă este să recapitalizeze sistemul bancar grecesc", a precizat el.
Înrăutăţind lucrurile, guvernul, care controlează o mare parte a economiei, a încetat plata facturilor sale. Luna trecută, datora aproape 7 miliarde de euro sectorului privat. Un fond de salvare de 174 miliarde de euro de la UE ar fi trebuit să ajute, dar a avut un efect neglijabil asupra economiei reale, deoarece cea mai mare parte a banilor pleacă din ţară imediat ce ajung, pentru a rambursa creditorii externi.
Propriul studiu al Camerei de Comerţ arată că 68.000 de companii greceşti s-au închis în ultimele 17 luni şi se aşteaptă ca încă 36.000 să se închidă în următoarele 12 luni. Studiul prevede că economia se va contracta cu încă 7,8% în acest an - mai rău decât previziunea de declin de 6- 6,5% a celor mai mulţi economişti. Chiar şi turismul, o reduta specifică economiei Greciei, are de suferit de pe urma incertitudinii politice, care a determinat turiştii să-şi anuleze rezervările.
"Problema de lichiditate a băncilor cuplată cu dificultatea statului de a-şi plăti obligaţiile anul trecut a creat efecte în valuri în economie şi toată lumea le simte", a declarat Thimios Bouloutas, directorul executiv al ''Marfin Investment Group'', un holding grec care deţine hoteluri, o linie aeriană, spitale private şi un lanţ de restaurante.
