COLOANA de stiri internationale:Învestitura lui Putin va costa Kremlinul peste 800.000 de dolari
Site-ul zakupki.gov.ru dezvăluie că aproximativ 1.000 de oaspeţi vor sărbători cu mîncăruri fine cum ar fi nisetru în sos de şampanie, crab pe grătar, mini-ratatouille şi cocoa cappuccino. Dar un purtător de cuvînt prezidenţial a declarat că decizia finală în privinţa mîncărurilor servite nu a fost încă luată. "Meniul nu a fost încă aprobat", a declarat Viktor Hrekov. "Numele felurilor de mîncare publicate pe site nu sînt decît nişte idei". Putin este cunoscut drept un fan al Ţarist Uha, o supă de peşte tradiţional rusească, precum şi al unor mîncăruri rafinate. Oaspeţii la recepţie vor fi serviţi, de asemenea, cu un sortiment de votcă aparţinînd Kremlinului, Kremlin Award. Planurile preşedinţiei ruse au fost criticate de liderii recentelor proteste privind fraudele electorale.
Bulgarii au renunţat la noua centrală atomică
Am luat decizia să renunţăm la proiectul pentru centrala nucleară de la Belene, a declarat ieri în parlament premierul bulgar, Boiko Borisov. Primul ministru a spus că Bulgaria va plăti Rusiei primul reactor care a fost produs pentru centrala de la Belene, dar acesta va fi instalat la Kozlodui. Acesta va fi cel de-al şaptelea reactor al centralei de la Kozlodui. În prezent însă doar două din primele şase reactoare ale centralei mai funcţionează, după ce patru reactoare au fost oprite în perioada 2002-2007 la cererea Uniunii Europene, care le-a considerat nesigure. Boiko Borisov a evocat preţul drept motivul principal pentru oprirea proiectului. În opinia lui, centrala nucleară de la Belene ar fi costat în jur de 10 miliarde de euro, ceea ce Bulgaria nu-şi poate permite. Nu putem să obligăm generaţiile viitoare să plătească pentru această centrală, a spus premerul. El a adăugat că, în plus, zona în care urma să fie amplasată centrala se caracterizează printr-un risc seismic sporit.
Grecii încearcă să se pună cu imigranţii ilegali
Grecia riscă să fie pusă în situaţia de a părăsi zona Schengen, în cazul în care nu va demonstra rezultate în lupta cu imigraţia ilegală, a avertizat ieri ministrul elen pentru protecţia cetăţenilor, Michalis Chrysochoidis, avertizînd că termenul limită pentru punerea în aplicare a măsurilor expiră în iunie, transmite Agerpres. Luni, ministrul a indicat că ţara sa intenţionează să deschidă pînă în anul 2014, în clădiri neutilizate ale armatei, 30 de centre pentru găzduirea imigranţilor ilegali. Aceste noi facilităţi ar trebui să adăpostească pînă la 30.000 de imigranţi ilegali către 2014, iar prima dintre ele ar urma să fie deschisă chiar luna viitoare. Guvernul grec va încerca să absoarbă circa 250 milioane de euro de la UE pentru a finaliza acest proiect. Imigranţii ilegali de pe teritoriul ţării depăşesc ca număr deţinuţii din închisorile elene, al căror număr este estimat la 12.500 de persoane. Potrivit unor date, circa 1 milion de imigranţi ilegali s-ar afla în prezent pe teritoriul Greciei. Statul elen este considerat cea mai vulnerabilă ţară din spaţiul Schengen, pe motiv că face cu greu faţă afluxului de imigranţi, în principal din Turcia.
Jumătate din Guvernul turc se află la Teheran
Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan a sosit ieri dimineaţă la Teheran, însoţit de o importantă delegaţie ministerială, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale, dar şi despre dosarul nuclear iranian. El este însoţit de miniştrii de Externe - Ahmet Davutoglu, al Energiei - Taner Yildz, al Economiei - Zafer Caglayan şi al Dezvoltării Urbane şi Mediului - Erdogan Bayraktar. Şeful Organizaţiei naţionale de informaţii (MIT) Hakan Fidan, adjunctul şefului Statului Major, generalul Hulusi Akar, şi preşedintele Organizaţiei Energiei Atomice Zafer Alper fac parte de asemenea din delegaţia oficială turcă. Premierul Erdogan va fi primit de preşedintele Mahmoud Ahmadinejad şi va avea o întîlnire cu preşedintele parlamentului de la Teheran, Ali Larijani. Turcia, care şi-a întărit relaţiile economice şi comerciale cu Iranul în ultimii ani, se opune unor noi sancţiuni americane şi europene împotriva Teheranului. SUA şi Uniunea Europeană au impus recent sancţiuni petroliere contra Iranului, însă Turcia, care întreţine relaţii bune cu Republica Islamică, susţine că problema nucleară trebuie rezolvată prin mijloace diplomatice şi nu prin sancţiuni. Mai mult, Ankara a declarat că nu se simte legată de aceste sancţiuni impuse în mod unilateral sau în grup şi va ţine cont numai de cele impuse de Consiliul de Securitate al ONU. Turcia importă petrol din diferite ţări, inclusiv din Rusia şi Azerbaidjan, dar principala sa sursă de aprovizionare este Iranul (30%).
Camerista de la Sofitel cere să-i fie recunoscut "statutul de victimă"
Nafissatou Diallo "doreşte să i se recunoască statutul de victimă", a declarat ieri avocatul francez al acesteia, Thibault de Montbrial, în prima zi de audiere la New York în cadrul procedurii civile care vizează obţinerea de despăgubiri de la Dominique Strauss-Kahn. "Ea doreşte să-i fie recunoscut statutul de victimă şi realitatea agresiunii căreia i-a căzut victimă", a explicat avocatul cameristei de culoare de la hotelul Sofitel din New York, care l-a acuzat pe fostul director FMI că ar fi abuzat-o sexual în mai 2011. "Astăzi, ea este încă angajată la Sofitel chiar dacă încă nu a revenit la locul de muncă, ea aşteaptă şi urmează un tratament pentru umărul la care s-a rănit în timpul atacului", a adăugat el. Justiţia americană a renunţat la urmărirea penală împotriva lui Dominique Strauss-Kahn, admiţînd îndoielile privind credibilitatea unor declaraţii ale salariatei de la Sofitel. Aceasta i-a intentat fostului director FMI un proces civil pentru obţinerea de compensaţii financiare.
