Internațional

Primul pas spre Jurrasic Park

Ziarul de Vrancea
11 mar 2010 472 vizualizări
Cercetatorii au reusit, in premiera, sa extraga din cojile oualor fosilizate ADN-ul unor pasari din specii disparute

Oamenii de stiinta australieni au anuntat, ieri, ca au extras cu succes secvente de ADN din cojile oualelor fosilizate ale unor specii de pasari disparute, inclusiv Dinornis (Moa gigant) si Pasarea-elefant. "Am demonstrat, in premiera, ca aceste coji de oua fosilizate reprezinta o sursa de ADN stravechi ce a fost pina acum necunoscuta", a declarat Michael Bunce, de la Murdoch University. Oamenii de stiinta au reusit sa obtina in premiera secventele de ADN ale celei mai grele pasari care a existat pe Terra, Pasarea-elefant (Aepyornis), disparuta din Madagascar in jurul anului 1700 , din cauza colonizarii europene. "Datele noastre au aratat ca acizii nucleici sint intr-o stare de conservare excelenta", compusii ADN-ului provenind, in cazul mai multor esantioane, atit din ADN-ul mitocondrial (organite care furnizeaza energia celulara), cit si din ADN-ul principal din nucleul celulelor, au explicat cercetatorii australieni. Materialul genetic extras din cojile de oua de Moa gigant (Dinornis), un var al strutului, care avea o inaltime de patru metri, s-au dovedit a avea o calitate mai buna decit cel provenind din oase. "Cojile de oua de Moa contin de aproape 125 de ori mai putine bacterii" decit oasele, facind din ele un material foarte bine adaptat pentru analizele genetice, au explicat oamenii de stiinta.

Pasarea Moa gigant (Dinorsis), vinata de populatia Maori din Noua Zeelanda, a disparut la sfirsitul secolului al XVIII-lea. Pentru oamenii de stiinta nu se pune probleme unei "reinvieri" a speciilor disparute, precum Moa gigant si Pasarea-elefant. "Putem sa reasamblam genomul, pentru a avea o idee despre cum arata o specie disparuta. Insa ("reinvierea", n.r.) ei ramine de domeniul stiintifico-fantasticului", a declarat Michael Bunce. "Consider ca nu ar fi etic sa readucem la viata o specie disparuta", a adaugat cercetatoarea Charlotte Oskam, unul dintre autorii studiului.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.