Iranul se afla in pragul unei noi revolutii
"Demonstratiile, grevele si revoltele au scos multimile in strada amenintind guverne", iar in majoritatea tarilor "o represiune rapida a fost insotita de concesii politice stopind, de obicei, agitatia populara. Dar atunci cind "violenta este extrema, furia este mult timp refulata si regimurile isi pierd singele-rece este atins un anumit punct in care izbucneste revolutia", comenteaza The Times. Revolutiile "clasice", care au schimbat fata lumii, au aparut atunci cind "barajele represiunii" nu le-au mai putut stopa. In tarile in care guvernul s-a simtit amenintat, inasprind represiunea sau cerind fortelor armate sa traga impotriva demonstrantilor, revoltele au fost inabusute, asa cum a fost cazul reprimarii revoltei din sudul Irakului, in 1991, de catre Saddam Hussein. Trupele straine pot face, de asemenea, acest lucru, asa cum s-a intimplat cu implicarea trupelor sovietice in miscarile din Germania, in 1953, Ungaria, in 1956 sau Polonia, in 1968.
La valul de revolutii din 1989, in Europa de Est, lipsa unei sustineri din afara a condus la indepartarea regimurilor comuniste in mod pasnic, cu exceptia Rominiei, unde revolutia a izbucnit dupa ce Nicolae Ceausescu si-a aratat vulnerabilitatea intr-un moment de confuzie la o adunare publica, fiind parasit imediat de fortele armate.
Politistii iranieni au refuzat sa traga
Potrivit unor informatii, unii politisti iranieni au refuzat sa traga duminica in demonstranti. Dar presedintele Mahmoud Ahmanidejad este in continuare in siguranta, avind sustinerea militiei Basij si Gardienilor Revolutiei si refuzind orice concesii politice. Iranienii care incearca sa reprime opozitia nu pot totusi sa conchida ca linia lor dura poate dura la nesfirsit. Totusi, brutalitatea extrema si prelungita poate stopa o revolutie pentru o perioada indelungata, ca in cazul "dinastiei staliniste" din Coreea de Nord, care a "supravietuit in pofida foametei si colapsului economic". "Liderii Iranului nu au, insa, avantajul a trei generatii de autocratie. In schimb, exemplul lor privind provocarea unei revolutii impotriva sahului, care continua sa fie vie in memoria a milioane de iranieni, ii incurajeaza pe inamicii acestora sa faca acelasi lucru. Iar acel punct in care izbucneste revolutia poate veni mai repede decit oriunde altundeva", conchide publicatia.