Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare de Ziua Romăniei
Noul tratat ar urma sa imbunatateasca functionarea UE si vizibilitatea sa in lume, ii va oferi "instrumentele necesare pentru a depasi provocarile viitoare si a raspunde solicitarilor cetatenilor", a afirmat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Principala noutate o constituie crearea unui post de presedinte permanent al Consiliului European (organismul unde se reunesc sefii de stat si de guvern), incredintat belgianului Herman Van Rompuy pentru cel putin doi ani si jumatate. Pina in prezent, presedintia UE era transferata de la o tara la alta, la fiecare sase luni.
Catherine Ashton, din Marea Britanie, a devenit înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe. Ea il inlocuieste pe spaniolul Javier Solana, care s-a mentinut timp de zece ani in fruntea diplomatiei europene, dar ea va dispune, in raport cu acesta, de prerogative sporite si de un serviciu diplomatic propriu, care contine mai multe mii de functionari.
Aceste doua personalitati vor trebui inca sa convinga. Putin cunoscut, Van Rompuy a dezamagit sustinatorii unei personalitati apte sa vorbeasca de la egal la egal cu Statele Unite si China. Baroneasa Ashton ramine criticata din cauza lipsei de experienta si a ostilitatii traditionale a Londrei fata de orice forma de diplomatie supranationala.
Un milion de europeni pot initia o lege
Mostenitor al proiectului neindeplinit al Constitutiei europene, tratatul constituie ultima tentativa de reformare a functionarii UE, dupa zece ani de eforturi laborioase in acest sens. Textul urmeaza sa permita facilitarea procesului de luare a deciziilor intr-o Uniune formata din 27 de state si posibil extinsa pe viitor chiar la peste 30, prin integrarea Balcanilor si a Islandei, prin limitarea drepturilor de veto. El sporeste de asemenea drepturile Parlamentului European si ale parlamentelor nationale (consultate intr-o mai mare masura) si consacra Carta drepturilor fundamentale europene.
"UE va fi mai bine pregatita sa raspunda asteptarilor in domeniile energiei, schimbarilor climatice, criminalitatii transfrontaliere si imigratiei. Ea va fi de asemenea capabila sa aiba o voce mai puternica pe scena internationala", a spus Barroso.
Printre celelalte noutati introduse de tratat figureaza dreptul la initiativa populara al cetatenilor europeni. Comisia va pastra monopolul de a propune legi europene, dar cetatenii vor putea pe viitor sa o invite sa actioneze, daca apreciaza ca aceasta nu ia suficiente masuri sau actioneaza gresit. Tratatul de la Lisabona mentioneaza ca aceasta initiativa trebuie sa vina din partea a cel putin un milion de persoane "care sint cetateni ai unui numar semnificativ de state membre", ramas inca neprecizat.
Tratatul permite de asemenea ca o tara sa paraseasca Uniunea, in cazul in care doreste acest lucru.
"Diplomatul tacut al UE"
înaltul Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna al Uniunii Europene, Javier Solana, care s-a retras ieri, va fi tinut minte ca un maestru al diplomatiei tacute, derulata in spatele scenei. Militantii sustin insa ca el ar fi trebuit sa depuna mai multe eforturi pentru a aseza problematica drepturilor omului in prim-planul activitatii sale.
în cei zece ani de mandat, Solana a transformat politica externa si de securitate comuna a UE din cuvinte pe hirtie intr-un organism cu sediul la Bruxelles si cu circa 800 de experti militari si diplomati care coordoneaza activitatea a 23 de misiuni de solutionare a crizelor din zone fierbinti precum Golful Aden, Darfur si Kosovo. A reprezentat personal UE ca purtator de cuvint si negociator in aproape 600 de delegatii internationale, strabatind peste patru milioane de kilometri.
Aceste date prezinta doar o mica parte a intregului tablou: beneficiind de un sprijin limitat din partea statelor membre ale UE, Solana s-a bazat pe carisma personala si pe inteligenta si si-a dedicat intreaga energie pentru a cistiga increderea liderilor din tarile foste sovietice si din Orientul Mijlociu.
în virsta de 67 de ani, Javier Solana doarme cinci ore pe noapte si continua sa alerge in parcul Cinquantenaire din Bruxelles. Cind va iesi la pensie, va continua sa isi ofere ajutorul in medierile internationale si sa "calatoreasca mult", a declarat cabinetul sau.
Cum a salvat Solana Republica Moldova
Realizarile lui Solana trec adesea neobservate sau apar in povestiri dupa mai multi ani. în 2001, dupa bombardamentul asupra discotecii Dolphinarium din Tel Aviv, el l-a convins pe liderul israelian de la acea vreme, Ariel Sharon, sa amine un raspuns militar suficient pentru a incheia un nou armistitiu cu liderul palestinian, Yasser Arafat. Iar in 2003, apelul de ultima ora adresat de Solana presedintelui moldovean, Vladimir Voronin, l-a determinat pe acesta din urma sa refuze semnarea unui plan de pace rusesc, Memorandumul Kozak, care s-ar fi soldat cu decenii de dominatie ruseasca. "Avionul domnului Putin se incalzea deja pe pista in momentul cind a primit vestea", marturiseste ambasadorul Rusiei la UE, Vladimir Cijov.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
