Sezonul Nobelurilor se deschide astazi
Saptamina aceasta apartine laureatilor premiilor Nobel, incepind astazi cu medicina si terminind cu distinctia pentru pace, pe 12 octombrie, de asta-data fara a exista un mare favorit decit la literatura, unde casele de pariuri il indica pe Amos Oz cap de lista.
Instituite prin testament de Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, distinctiile au ambitia de a onora marile personalitati care si-au adus contributia la tezaurul de cunoastere al umanitatii. în testamentul lasat de industriasul suedez, in egala masura un savant, se prevede ca premiile sa recompenseze domenii ca fizica, chimia, medicina sau psihologia si literatura, precum si eforturile pentru instaurarea si mentinerea pacii. Fiecare laureat va primi si o importanta recompensa financiara, in valoare de zece milioane de coroane suedeze, cu mentiunea ca fiecare domeniu poate avea cel mult trei laureati, caz in care banii se impart. Premiile se acorda din 1901, cu exceptia Nobelului pentru economie, care se acorda abia din 1968 si este sponsorizat de Banca Centrala a Suediei.
Premiul Nobel pentru pace se acorda de catre Institutul Nobel din Norvegia, iar celelalte sint administrate de Fundatia Nobel din Stockholm. Ele sint anuntate in luna octombrie, in Suedia, ceremonia de premiere avind loc in decembrie. Cu exceptia decernarii premiului pentru pace, ceremoniile se vor desfasura la Stockholm, unde laureatii vor primi medalia, diploma si premiul in bani de la regele Carl XVI Gustaf al Suediei.
Nobelul pentru Pace, unde anul acesta exista un numar record de nominalizari, 250, va fi decernat la Oslo la 10 decembrie (ziua in care a murit Alfred Nobel), de catre presedintele Comitetului Nobel norvegian, in prezenta regelui Norvegiei.
Premii si refuzuri
793 de persoane si 23 de organizatii au fost distinse cu premiul Nobel, din 1901 pina in 2008, Comitetul International al Crucii Rosii fiind onorat de trei ori cu Nobelul pentru pace, iar fondatorul organizatiei umanitare, Henry Dunant, devenind cel dintii laureat al acestui premiu, in 1901.
Chimistul Linus Pauling este singura persoana care a primit de doua ori Nobelul, fara a-l imparti cu nimeni, o data pentru chimie, in 1954, si a doua oara pentru pace, in 1962. Marie Curie a fost de doua ori laureata, iar familia Curie a devenit cea mai "nobelizata" familie.
Jean-Paul Sartre a refuzat Nobelul in 1964, pentru ca, spunea atunci filosoful existentialist, orice scriitor care accepta un premiu isi pune condeiul sub influenta institutiei care il decerneaza. Le Duc Tho a refuzat si el, in 1973, premiul pentru pace, pe care trebuia sa il imparta cu secretarul de stat al SUA, Henry Kissinger, pentru eforturile depuse in negocierea acordului de pace din Vietnam.
Patru laureati au fost fortati de autoritatile politice ale tarilor din care proveneau, cercetatorii Richard Kuhn, Adolf Butenandt si Gerhard Domagk, din Germania hitlerista, si scriitorul Boris Pasternak, care, in 1958, a acceptat initial distinctia, dupa care a fost fortat de puterea sovietica sa decline Nobelul. De altfel, Hitler le-a interzis germanilor sa accepte vreun premiu Nobel, in semn de protest fata de faptul ca premiul din 1935 a fost acordat scriitorului pacifist si antinazist Carl von Ossietzky.
Nume celebre
în 1904, la cea de-a treia editie, Nobelul ajunge la un adevarat deschizator de drumuri in psihologia medicala, rusul Ivan Petrovici Pavlov. Dupa ce a cochetat cu teologia, Pavlov conduce, din 1890, Departamentul de Psihologie al Institutului de Medicina Experimentala. Canadienilor Frederick Grant Banting si John James Richard Macleod li se recunoaste de catre Comitetul Nobel, in 1923, meritul de a fi izolat insulina, descoperind tratamentul diabetului zaharat.
Numeroase teorii asupra lumii au aparut de-a lungul istoriei, dar nici una dintre ele nu a fost la fel de seducatoare ca cea a inceputului de secol XX, a fizicianului german Albert Einstein. în 1917, acesta formuleaza teoria relativitatii generale, primind distinctia Nobel patru ani mai tirziu. în 1913, Niels Henrik David Bohr vorbeste despre primul model de natura cuantica a atomului, primind Nobelul in 1922.
Doua propuneri: Hitler si Stalin
Secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Iosif Visarionovici Stalin, a fost de doua ori pe lista nominalizarilor, in 1945 si 1948, ce-i drept, intr-o perioada in care fenomenul nazist parea raul major al secolului. în 1939, chiar Adolf Hitler a fost una dintre propunerile Comitetului Nobel si, coincidenta sau nu, din 1939 pina in 1943, Nobelul pentru pace nu a mai fost decernat. Daca Stalin si Hitler au avut o sansa la Nobel, Mahatma Gandhi a fost omis 12 ani la rind, fiind doar propus, dar niciodata laureat. La fel, printre cei care ar fi corespuns criteriilor Nobel, dar niciodata nu a primit distinctia, se numara si Papa Ioan Paul al II-lea.
O distinctie celebra este cea acordata in comun liderului palestinian Yasser Arafat, premierului israelian Yitzhak Rabin si ministrului de Externe al Israelului, Shimon Peres (Nobel 1994), pentru acordul de la Oslo, prima data cind membrii politici ai ambelor tari au avut o intilnire fata in fata.
în 1906, Theodore Roosevelt devine primul presedinte al unui stat care primeste medalia Nobel. Venit la Casa Alba dupa asasinarea lui McKinley, in 1901, si votat la urmatoarele alegeri, Roosevelt a avut initiativa fondarii Curtii de Arbitraj de la Haga, iar in 1905 devine negociator al conflictului dintre Rusia si Japonia.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
, acum 739400 zile, 5 ore, 21 minute, 10 secunde 
