Internațional

Tratatul de la Lisabona sta in miinile unor pescari din Finlanda

Ziarul de Vrancea
30 sep 2009 735 vizualizări
Voturile locuitorilor unor insule pierdute in Marea Baltica, dar beneficiare a unei autonomii largite, ar putea deveni un obstacol pentru ratificare

Arhipelagul finlandez Aaland, situat in Marea Baltica si care dispune de autonomie, urmeaza sa se pronunte asupra Tratatului de la Lisabona pina la sfirsitul anului, un vot cu un rezultat incert ce ar putea deveni un impediment pentru Finlanda. La Helsinki, capitala Finlandei, cit si la Mariehamn, principalul oras al arhipelagului, rezultatul celui de-al doilea referendum irlandez asupra noului Tratat european va fi urmarit vineri indeaproape, intr-un moment in care autoritatile insulare incearca sa obtina contraponderi la votul lor.

Chiar daca Finlanda a ratificat textul in urma cu un an, cei 30 de reprezentanti ai Parlamentului insulelor Aaland urmeaza sa se pronunte cu majoritate calificata, iar foarte multi dintre acestia au amenintat ca vor vota impotriva in cazul in care cererile acestora nu vor fi indeplinite de autoritatile de la Helsinki. Conducerea locala a arhipelagului cu 27.000 de locuitori, situat la jumatatea distantei dintre coasta suedeza si cea finlandeza, nu a fixat inca data pentru vot, dar acesta ar putea avea loc in noiembrie sau decembrie.

Incertitudinea rezultatului acestui scrutin si consecintele unei eventuale respingeri asupra Finlandei si asupra Uniunii Europene genereaza ingrijorari pina si in rindul specialistilor. "Acest lucru ar da nastere unei situatii complicate. Ar trebui solutionata intr-o maniera sau alta", a declarat un consilier juridic de pe linga Ministerul finlandez al Justitiei. "Ar genera o situatie juridica problematica, si chiar absurda, deoarece statul finlandez este responsabil cu aplicarea legislatiei europene in tara", a precizat profesorul de drept constitutional de la Universitatea din Helsinki, Tuomas Ojanen.


Una dintre cele mai bogate regiuni finlandeze


Eventualele eforturi ale autoritatilor de la Helsinki pentru ignorarea votului negativ exprimat in Aaland ar risca sa fie perceput ca o masura nedemocratica de catre cetatenii finlandezi. La Bruxelles, ingrijorarea pare sa fie mai redusa. "Este o problema interna a Finlandei", considera un diplomat european. "Ceea ce conteaza, in opinia Uniunii Europene, este ca un stat sa ratifice sau nu (tratatul) la nivel national. Daca exista probleme, ramine ca Guvernul finlandez sa le rezolve".

Teritoriu unde locuitorii sint in totalitate vorbitori de limba suedeza, Aaland a apartinut Suediei pina 1809, cind a fost anexat de Rusia. în 1921, arhipelagul a fost alaturat Finlandei prin intermediul Ligii Natiunilor, beneficiind inca de la inceput de garantarea autonomiei sale. Datorita scutirilor fiscale, a prosperitatii bancilor si a navelor ce navigheaza sub pavilion local, Aaland a devenit una dintre cele mai bogate regiuni finlandeze, insa conflictele au fost frecvente cu autoritatile de la Helsinki. Situatia a devenit mai complicata dupa aderarea Finlandei in 1995 la UE, cind aceasta a fost nevoita sa negocieze exceptii pentru aceste insule baltice, care au amenintat adesea ca se vor retrage din Uniune sau ca se vor separa de continent.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.