Internațional

Veste bună pentru mediu: O larvă de molie se hrăneşte cu plastic

Ziarul de Vrancea
25 apr 2017 257 vizualizări
Aproximativ 8 milioane de tone de plastic sunt deversate în fiecare an în mările şi oceanele de pe Terra n descompunerea naturală a unei simple pungi de plastic durează circa un secol

Larvele unei specii comune de molii, care sunt capabile să devoreze polietilena, unul dintre cele mai rezistente materiale plastice, folosit în fabricarea multor ambalaje, oferă perspectiva unei biodegradări rapide a acestui agent poluator, informează AFP. ”Deşeurile din plastic reprezintă o problemă mondială pentru mediul înconjurător, mai ales polietilena, deosebit de rezistentă şi care este dificil de degradat pe cale naturală”, a explicat Federica Bertocchini, o cercetătoare de la Centrul spaniol pentru cercetări naţionale (CSIC), autoarea descoperirii acestei larve a Moliei mari a cerii, un fluture foarte răspândit. În fiecare an, circa 80 de milioane de tone de polietilenă sunt produse în lume, au precizat cercetătorii spanioli, al căror studiu a fost publicat luni în revista americană Current Biology.
Această larvă, crescută în scopuri comericale, în număr mare, pentru a servi ca momeală de pescuit, este în starea sa naturală un parazit al stupilor, infiltrându-se în ceara de albine, peste tot în Europa. Federica Bertocchini, care este şi apicultor amator, a observat că pungile din plastic în care depozita ceara stupilor infectaţi de acest parazit erau foarte repede perforate de larvele moliei. În cadrul unui experiment realizat cu o pungă achiziţionată dintr-un supermarket din Marea Britanie, în care au fost introduse 100 de larve, cercetătoarea a observat că punga din plastic a fost distrusă în mai puţin de o oră. Găurile începeau să apară după doar 40 de minute, iar după 12 ore, masa pungii din plastic era redusă cu 92 de miligrame, ceea ce reprezintă o cantitate considerabilă, au explicat oamenii de ştiinţă. Cercetătorii spanioli au spus că această rată de degradare este ”extrem de rapidă” în comparaţie cu alte descoperiri recente, precum aceea a unei bacterii, în 2016, care poate la rândul ei să degradeze anumite mase plastice, însă cu un ritm de doar 0,13 miligrame pe zi.
Autorii noii descoperiri cred că larva nu mănâncă doar plasticul, ci îl şi transformă, descompunându-l din punct de vedere chimic, cu ajutorul unei substanţe pe care o produce la nivelul glandelor salivare. ”Dacă este vorba de o simplă enzimă, vom putea să o fabricăm la scală industrială graţie biotehnologiei”, afirmă Paolo Bombelli, cercetător la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, unul dintre coautorii studiului.
După părerea lui, ”această descoperire ar putea să devină un instrument important pentru eliminarea deşeurilor din plastic polietilenic care se acumulează în sol şi oceane”.

Peste o sută de milioane de tone de deşeuri din plastic în oceane

Polietilena este utilizată mai ales la fabricarea ambalajelor şi reprezintă 40% din cererea totală de produse plastice din Europa, din care 38 de procente se regăsesc în deşeuri. În fiecare an, 1.000 de miliarde de pungi din plastic sunt utilizate pe plan mondial şi fiecare persoană foloseşte în medie peste 230 de pungi de plastic, contribuind la acumularea unei cantităţi de 100.000 de tone de deşeuri. În prezent, procesul de degradare chimică a acestor deşeuri plastice prin intermediul unor produse foarte corozive, precum acidul azotic, poate să dureze mai multe luni. Abandonate în natură, este nevoie de aproximativ un secol pentru ca aceste pungi din plastic să se descompună complet. În cazul celor mai rezistente materii plastice, acest proces poate să dureze până la 400 de ani. Aproximativ 8 milioane de tone de plastic sunt deversate în fiecare an în mările şi oceanele de pe Terra, potrivit unui studiu publicat în 2015 de revista Science. Oamenii de ştiinţă estimează că în oceanele terestre ar putea exista în acest moment aproximativ 110 milioane de tone de deşeuri din plastic. Acele mici fragmente din plastic pot fi înghiţite de peşti şi alte specii marine.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.