MOZAIC STIRI INTERNATIONALE:Variaţiile genetice pot avea un rol în educaţie
Un amplu studiu internaţional a identificat 74 de variaţii genetice asociate cu nivelul de educaţie, un număr încă foarte scăzut faţă de dimensiunea fenomenului, potrivit unei echipe multidisciplinare formate din 253 de cercetători care au publicat un studiu pe această temă în revista "Nature".
Un studiu anterior efectuat pe 100.000 de persoane, publicat în anul 2013, a contribuit la evidenţierea a trei variante genetice asociate statistic numărului de ani de studiu realizat de un individ. Noua cercetare a fost făcută pe un eşantion de aproape 300.000 de persoane de origine europeană din 15 ţări din întreaga lume. Acesta este unul dintre cele mai mari studii genetice de până acum, notează AFP. "De data aceasta, pentru că eşantionul nostru a fost mult mai mare, am fost capabili să identificăm mai multe variaţii genetice asociate cu nivelul de educaţie", a declarat Daniel Benjamin, de la Universitatea din California de Sud (USC ) din Los Angeles. Influenţa acestor 74 de variante genetice luate împreună (inclusiv 3 identificate anterior de către aceiaşi cercetători) este "foarte mică". Aceasta explică doar 0,43 la sută dintre diferenţele nivelului de educaţie dintre indivizi, au relevat cercetătorii. Pentru variaţia genetică cu cel mai mare impact, diferenţa între persoanele care nu sunt purtătoare şi cele care le-au moştenit de la ambii părinţi "anunţă, în medie, aproximativ nouă săptămâni de şcoală în plus", a spus Daniel Benjamin. Cu toate acestea, studii anterioare, inclusiv pe gemeni, au estimat că cel puţin 20 la sută de variaţiile dintre indivizi în ceea ce priveşte reuşita şcolară se pot datora unor factori genetici. "Acest lucru înseamnă că trebuie să existe cel puţin mii de variaţii genetice care influenţează nivelul de educaţie, dar şi că majoritatea nu au fost încă detectate", a spus profesorul de economie.
Rolul geneticii în reuşita şcolară este un subiect delicat iar cercetătorii avansează cu precauţie, preocupaţi de faptul că studiul lor ar putea să fie înţeles greşit. Daniel Benjamin a şi avertizat "împotriva oricărei utilizări simpliste" a rezultatelor studiului, care ar putea consta în a vorbi despre aşa-numite "gene pentru educaţie", ceea ce ar fi "complet înşelător". Reuşita şcolară depinde în primul rând de factori de mediu, a subliniat Benjamin. Dar, acest tip de cercetare "este util pentru că putem învăţa multe lucruri prin studierea efectelor combinate ale variaţiilor genetice luate împreună", a spus el. Mai multe tipuri de mutaţii genetice asociate cu nivelul de educaţie au o influenţă asupra dezvoltării creierului, în special înainte de naştere. "Micile diferenţe genetice pe care le-am găsit, ne-ar putea ajuta să înţelegem de ce unii oameni sunt mai susceptibili să aibă un declin cognitiv timpuriu", a relevat Peter Visscher, profesor la Queensland Brain Institute (Australia) şi coautor al studiului.
Christian Kern, favorit să devină cancelar al Austriei
Christian Kern, directorul companiei feroviare din Austria, este favorit să devină cancelar după ce principalul său adversar din cadrul Partidului Social-Democrat (SPO) s-a retras din cursă. Cancelarul Werner Faymann a demisionat în urmă cu câteva zile, după înfrângerea suferită de SPO în primul tur al scrutinului prezidenţial, câştigat de candidatul formaţiunii de extremă-dreapta Partidul Libertăţii. Christian Kern, directorul companiei feroviare austriece, îl avea drept adversar pe Gerhard Zeiler, fostul şef al companiei publice de radiodifuziune ORF. Zeiler a decis ieri să se retragă din cursă. "Gerhard Zeiler a anunţat că nu este pregătit pentru o candidatură în confruntare cu Christian Kern", a anunţat un purtător de cuvânt al SPO.
Problemele financiare, cauză reală a unor dureri fizice
Nesiguranţa economică şi financiară se poate traduce prin reale dureri fizice. Legătura poate părea surprinzătoare, însă a fost verificată prin analiza unei serii de studii ale căror rezultate cu fost coroborate de o echipă de cercetători americani de la Universitatea Virginia. Zeci de mii de persoane au participat în total la studiile realizate fie prin chestionare, fie în laborator, fie prin consultarea unor baze de date oficiale. Au fost puse în evidenţă două lucruri. În primul rând, nesiguranţa economică constituie un factor de risc pentru dureri fizice şi reduce pragul de toleranţă a durerii. În al doilea rând, persoanele aflate într-o situaţie financiară dificilă consumă mult mai multe medicamente împotriva durerilor. Această legătură este observată în caz de nesiguranţă financiară personală (îndeosebi şomaj) şi într-un context mai general de insecuritate economică (de exemplu ţară în criză), fie actuală, fie previzibilă. Efectele constau în stres şi anxietate, consecinţele nefaste întărind sentimentul de pierdere a controlului. Aceste efecte psihologice se traduc prin manifestări fizice, respectiv dureri. Autorii susţin că lucrările lor arată că este vorba de o asociere "solidă". "Nesiguranţa economică facă rău la modul propriu", afirmă ei. O pistă de cercetare pentru atenuarea acestor efecte ar putea fi tehnicile de gestionare a stresului.
Casa Albă: Un Brexit ar afecta economia mondială
O eventuală ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar avea efecte negative pentru această ţară şi Europa, dar şi pentru economia mondială, a estimat şeful consilierilor economici ai Casei Albe, Jason Furman. ''Cu siguranţă se poate discuta dacă pagubele unui Brexit vor fi mici, medii sau mari, dar în mod clar (ieşirea Marii Britanii din UE) ar provoca pagube, în special pentru britanici, dar şi pentru europeni şi economia globală'', a spus Furman într-un interviu acordat publicaţiei germane Handelsblatt. ''Nu avem nevoie de şi mai multă incertitudine acum'', a adăugat el.
Marea Britanie va organiza în 23 iunie un referendum cu privire la oportunitatea ieşirii ţării din Uniunea Europeană. La summitul UE din 18-19 februarie de la Bruxelles, liderii celor 28 de ţări membre ale Uniunii Europene au ajuns la un compromis ce ''reînnoieşte pactul'' Marii Britanii cu Europa, acord pe care premierul britanic David Cameron l-a apreciat drept suficient pentru a recomanda menţinerea ţării sale în interiorul blocului comunitar.
Sub imensa presiune a concetăţenilor săi şi a Partidului Conservator împotriva creşterii numărului de imigranţi, Cameron a obţinut o clauză de salvgardare de şapte ani privind unele ajutoare sociale pentru noii migranţi, care permite o limitare a acordării lor, potrivit unei scări graduale.
