Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Teoria lui Hawking despre gările negre, confirmată de două studii

Ziarul de Vrancea
27 apr 2016 806 vizualizări
Fizicianul britanic Stephen Hawking afirma în urmă cu 42 de ani că găurile negre emit particule, nu doar absorb, dar teoria emisă nu a putut fi demonstrată până de curând, când două echipe de cercetători au găsit dovezi care să susţină teoria.

În urmă cu 42 de ani, Stephen Hawkig spunea, pentru prima dată, că nu tot ceea ce intră în contact cu o gaură neagră este absorbit în interiorul acesteia. Fizicianul afirma atunci că în apropierea unor astfel de obiecte cosmice există particule de lumină, care, după ce sunt absorbite, ajung să fie propulsate înapoi, cu o energie extrem de mică. Pe parcursul acestui proces, gaura neagră îşi pierde treptat din masă şi, în cele din urmă, se dezintegrează. Aceste particule de lumină formează aşa-numitele radiaţii Hawking, după numele celui care a emis teoria referitoare la existenţa lor. Până de curând, nimeni nu a putut demostra această ipoteză.
Două echipe de cercetători susţin, însă, că au găsit dovezi care indică faptul că Stephen Hawking avea, într-adevăr, dreptate. Unul dintre cele două grupuri de investigaţie a fost coordonat de fizicianul israelian Jeff Steinhauer (Universitatea Technion din Haifa). Specialiştii susţin că au reuşit să creeze o "gaură neagră" din unde sonore, într-un laborator şi, mai mult decât atât, au observat că atunci când echipamentului i se aplică un impuls, obiectul format emite particule care îi absorb din masă.
Rezultatele experimentului realizat de echipa israeliană au fost publicate pe site-ul arXiv.org. Aici, Steinhauer menţionează că a răcit heliu la o temperatură apropiată de zero absolut, după care a agitat substanţa atât de puternic încât s-a format o "barieră", prin care sunetul nu putea pătrunde. "Steinhauer susţine că a găsit dovezi care demonstrează faptul că găurile negre pot propulsa particule de lumină, aşa cum a spus Stephen Hawking", menţionează jurnalistul Oliver Moody, într-un articol publicat în ziarul The Times.

Materia nu dispare pur şi simplu

Cel de-al doilea studiu în care este menţionat faptul că s-au găsit dovezi referitoare la existenţa radiaţiilor Hawking a fost publicat luna trecută de fizicienii Chris Adami şi Kamil Bradler (Universitatea din Ottawa), în revista Physical Review Letters. Cei doi cercetători au conceput o tehnică prin intermediul căreia pot urmări activitatea unei gărui negre pe parcursul întregii sale existenţe. Prin intermediul metodei pe care au creat-o, specialiştii au aflat că, indiferent de natura materiei care se află în apropierea orizontului de evenimente al unei găuri negre, aceasta nu dispare pur şi simplu, ci, la un moment dat, ea este propulsată înapoi, în timpul ultimelor faze de existenţă ale obiectului astronomic.
Pentru a fi considerate valide, ambele rezultate vor trebui verificate în detaliu. Chiar dacă se vor dovedi a fi neconcludente, ipotezele propuse de cele două echipe de cercetători rămân, totuşi, încercări importante în procesul de a demonstra existenţa radiaţiilor Hawking.

Primul congres politic în Coreea de Nord din ultimii 36 de ani

Regimul de la Phenian a anunţat că un congres al Partidului Muncitorilor din Coreea de Nord va avea loc pe data de 6 mai, pentru prima oară din anul 1980, în contextul tensiunilor privind testele cu rachete efectuate de această ţară. Nu se ştie cu exactitate ce se va discuta la congresul care va avea loc luna viitoare, deşi analiştii sud-coreeni susţin că liderul Kim Jong-un se va folosi de acest prilej pentru a-i remania pe unii oficiali de rang înalt, pentru a dezvălui direcţiile politice şi pentru a-şi consolida autoritatea.
Agenţia nord-coreeană de stat, KCNA, nu a anunţat cât timp va dura congresul. La congresul anterior, care a avut loc în anul 1980, au participat aproximativ 3.000 de delegaţi din întreaga ţară, iar evenimentul a durat cinci zile. KCNA a mai anunţat că cei participă la congresul de luna viitoare sunt cei care "şi-au afişat pe deplin loialitatea profundă şi devotamentul patriotic pentru dezvoltarea partidului şi pentru construirea unei naţiuni prospere".

Salah Abdeslam a fost extrădat în Franţa

Salah Abdeslam, suspectul-cheie al atentatelor care au avut loc în noiembrie la Paris şi care s-au soldat cu moartea a 130 de persoane, a fost extrădat în Franţa din Belgia, a informat, ieri, procuratura belgiană. "Pot confirma că a fost extrădat", a spus un purtător de cuvânt al procurorului federal din Belgia. Salah Abdeslam, în vârstă de 26 de ani, a fost arestat pe data de 18 martie la Bruxelles, după ce a fost urmărit timp de patru luni. Anchetatorii au susţinut că teroristul le-a spus că plănuise din punct de vedere logistic atentatele din noiembrie de la Paris şi că intenţiona să se arunce în aer, însă s-a răzgândit în ultimul moment.
Tatăl lui Salah Abdeslam a declarat acum aproximativ două săptămâni că speră că fiul său va vorbi în faţa instanţei. "Va fi judecat", "aşa este dreptatea", "cel care a făcut ceva rău, trebuie să plătească", a declarat el. "Sper că toată lumea va vorbi", a adăugat tatăl lui Abdeslam. Nu ştiu cum de copiii au intrat în asemenea escrocherii, "chiar nu înţeleg ce este în capul lor", a precizat acesta. "Sunt în Belgia de 40 de ani, eram fericiţi, eram bine, ieşeam, râdeam, acum nici măcar nu mai putem ieşi din casă", a adăgat atunci el. Yazid, fratele lui Salah Abdeslam, a declarat pe data de 11 aprilie că teroristul "începe să îşi dea seama ce a făcut". Abdeslam i-a mărturisit acestuia că s-a lăsat influenţat de fratele său Brahim, care s-a detonat la Paris. Brahim i-ar fi cerut să meargă să caute oameni în Ungaria şi Germania, fără a-i prezenta un motiv anume. Salah susţinea că nu era la curent cu proiectul de atentat, până în ultima clipă. Acesta ar fi decis să nu se detoneze după ce a ajuns la stadionul Stade de France.
Yazid a mai declarat atunci că Abdeslam, care se afla în detenţie în Belgia, voia să se instaleze în celula sa din Franţa, unde ar putea petrece mulţi ani, şi că doreşte în special să colaboreze cu anchetatorii francezi. "Salah datorează acest lucru familiilor victimelor", a mai spus fratele teroristului.

Trump şi Clinton, braţ la braţ spre marea finală

Mangnatul Donald Trump a câştigat cu uşurinţă alegerile primare republicane în cinci state din SUA în urma votului de marţi, în timp ce Hillary Clinton a obţinut victorie în alegerile primare democrate în patru state. Miliardarul din New York a câştigat alegerile primare în statele Pennsylvania, Maryland, Connecticut, Delaware si Rhode Island cu un avans între 30 şi 40 de puncte faţă de ceI doi rivali ai săi republicani, Ted Cruz şi John Kasich. Printre statele în care Hillary Clinton a câştigat, la rândul său, alegerile primare democrate, se numără Maryland, Delaware şi Pennsylvania, în timp ce Bernie Sanders a obţinut victoria în Rhode Island. În lipsa unui "miracol", cei doi vor fi desemnaţi candidaţii celor două partide la alegerile prezidenţiale din toamnă.

Norvegia oferă 3.200 de euro imigranţilor care acceptă repatrierea

Imigranţii care locuiesc ilegal în Norvegia vor primi indemnizaţii de circa 3.200 de euro dacă aleg să părăsească ţara, informează presa norvegiană.
Direcţia pentru Imigraţie din Norvegia (UDI) a anunţat marţi că va oferi un bonus de 10.000 de coroane (1.070 de euro) primilor 500 de imigranţi care vor accepta repatrierea. Suma se adaugă indemnizaţiei de 20.000 de coroane (2.140 de euro) oferită oricum imigranţilor din Norvegia care acceptă repatrierea. "Încurajăm imigranţii să plece oferind aceste sume. Dacă pleacă, noi scutim mai mulţi bani", a explicat ministrul norvegian al Imigraţiei, Sylvi Listhaug, citată de postul public NRK.

Cel mult 100.000 de refugiaţi ar putea solicita azil în Suedia în cursul anului 2016

Cel mult 100.000 de imigranţi ar putea solicita azil în Suedia în cursul anului 2016, a anunţat, ieri, Agenţia de Migraţie a Suediei. Potrivit autorităţilor suedeze, între 40.000 şi 100.000 de solicitanţi de azil sunt aşteptaţi în cursul anului 2016. Anterior, Agenţia de Migraţie estima numărul azilanţilor la 70.000 - 140.000. Implicit, scăderea numărului de solicitanţi de azil va însemna şi o diminuare a cheltuielilor cu 6,4 miliarde de coroane suedeze (789 de milioane de euro), până la nivelul de 54.7 miliarde de coroane suedeze. În 2015, în Suedia au venit 160.000 de solicitanţi de azil, însă numărul acestora a scăzut după introducerea controalelor la frontiere.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.