MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Facebook îi va avertiza pe utilizatorii urmăriţi ilegal de guvern
Reţeaua de socializare va monitoriza orice activitate suplimentară considerată "suspectă" ce vizează conturile utilizatorilor săi şi va transmite acestor persoane un mesaj de avertizare dacă va constata o astfel de activitate. Facebook îi va încuraja pe utilizatori nu doar să îşi schimbe parolele, ci şi să îşi "reconstruiască sau să înlocuiască" sistemele de operare ale computerelor lor, deoarece acestea vor fi cel mai probabil compromise.
Dacă Facebook detectează o activitate în urma căreia contul unui utilizator a fost "compromis de un atac suspectat că a fost comis în numele unui stat", reţeaua de socializare va publica o notificare în partea de sus a paginii sale principale. Mesajul de avertizare - "Please Secure Your Account Now" ("Vă rugăm să vă securizaţi contul acum") - oferă utilizatorului respectiv o explicaţie asupra faptelor care s-au produs şi îi recomandă acestuia să îşi activeze setările de siguranţă în momentul conectării pe site ("login approvals"). Avertizarea nu înseamnă că Facebook sau sistemele sale au fost compromise, a precizat compania americană. În schimb, mesajul respectiv înseamnă cel mai probabil că dispozitivul mobil sau computerul respectiv au fost infectate cu un "malware" (program informatic conceput pentru infiltrarea şi/sau distrugerea unui computer sau a unei reţele de computere).
Facebook spune că nu va explica însă utilizatorilor avertizaţi motivele care o fac să tragă concluzia că anumite atacuri au fost comise de piraţi cibernetici coordonaţi de anumite guverne.
Viaţa ar fi apărut pe Terra în urmă cu 4,1 miliarde de ani
Un cristal străvechi de zircon, descoperit în statul Australia de Vest, ar putea fi dovada faptului că viaţa a apărut pe Terra în urmă cu 4,1 miliarde de ani, cu aproximativ 300 de milioane de ani mai devreme decât credeau oamenii de ştiinţă, potrivit unui studiu realizat recent. Cercetătorii de la Universitatea Stanford şi cei de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) au anunţat că au găsit în Jack Hills, Australia, aproximativ 10.000 de cristale de zircon, vechi de mai multe miliarde de ani, iar unul dintre acestea conţine un depozit de carbon vechi de 4,1 miliarde de ani. Marja de eroare a acestei estimări este de plus sau minus 10 milioane de ani.
"Includerea sa (a depozitului de carbon, n.r.) într-o carcasă de zircon complet etanşă, lipsită de crăpături, demonstrează că nu a existat nicio contaminare ce ar fi putut fi cauzată de un proces geologic... (şi) ar putea fi dovada faptului că viaţa de pe Terra îşi are originea în urmă cu 4,1 miliarde de ani", au afirmat autorii acestui studiu, publicat, luni, în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Oamenii de ştiinţă au folosit urme fosilizate pentru a formula teoria potrivit căreia viaţa a apărut pe Terra în urmă cu 3,8 miliarde de ani, sub forma unor vieţuitoare unicelulare. Se crede că oamenii au apărut pe Pământ în urmă cu doar 200.000 de ani.
Liberalii canadieni au caştigat alegerile
Partidul Liberal canadian i-a învins pe conservatorii premierului Stephen Harper la alegerile legislative desfăşurate luni, potrivit rezultatelor preliminare publicate ieri. "Canadienii au ales schimbarea - adevărata schimbare", a declarat liderul liberal Justin Trudeau, fiul fostului premier liberal Pierre Trudeau, în faţa susţinătorilor săi. Liberalii au 173 de mandate confirmate în Parlament şi ar urma să obţină alte 11, ajungând la 184, cu mult peste majoritatea de 170 de locuri.
Conservatorii s-au clasat pe locul al doilea, cu 94 de mandate confirmate, şi ar urma să obţină alte opt locuri, pentru un total de 102 mandate. Premierul în exerciţiu Stephen Harper şi-a recunoscut înfrângerea şi a demisionat de la conduceera partidului, dar a reuşit să obţină un nou mandat de parlamentar.
Trudeau, în vârstă de 43 de ani, a promis că va redresa economia canadiană, în timp ce Harper a mizat pe platforma tradiţională conservatoare, promiţând echilibrarea bugetului, reduceri de taxe pentru clasa mijlocie şi securitate.
Un studiu sugerează posibila regenerare a dinţilor la oameni
Un grup de cercetători americani a anunţat descoperirea unei posibile modalităţi de regenerare a dinţilor la oameni după ce au analizat funcţionarea acestui mecanism la peşti, se arată într-un studiu publicat ieri de revista ştiinţifică Proceedings of the National Academy of Sciences.
Studiul s-a axat pe structurile care determină apariţia dinţilor sau a papilelor gustative la peştii embrionari, având în vedere că, spre deosebire de oameni, peştii nu au limbă iar papilele lor gustative sunt de multe ori amestecate cu dinţii. Mai concret ei au studiat ciclidele din lacul Malawi, care şi-au adaptat dinţii şi papilele gustative în funcţie de condiţiile habitatului lor: peştii care se hrănesc cu plancton aproape că nu au nevoie de dinţi deoarece înghit hrana; în schimb cei care se alimentează cu alge care cresc pe pietre şi-au dezvoltat o anumită dentiţie. La încrucişarea celor două specii ei au observat că la a doua generaţie s-a dezvoltat un număr substanţial de dinţi şi de papile, astfel încât au reuşit să dezvăluie componentele genetice la această variaţie. Cercetătorii au reuşit să modifice şi să manipuleze aceste structuri şi să facă să crească numărul dinţilor şi al papilelor gustative.
Un algoritm poate prevedea comportamentul uman
De obicei presupunem că oamenii sunt singurii în măsură să înţeleagă cel mai bine comportamentul semenilor lor, însă un nou studiu realizat în cadrul Institutului Tehnologic din Massachusetts (MIT) indică faptul că un algoritm poate prevedea cu mai mare precizie şi mai rapid acest comportament decât am putea să o facem noi. Max Kanter, un student masterand în cibernetică la MIT şi profesorul său, Kalyan Veeramachaneni, au creat Data Science Machine, un algoritm care caută modele de comportament şi alege ce variabile sunt mai relevante pentru fiecare subiect uman în parte.
Acest algoritm a fost testat în competiţie cu 906 echipe formate din voluntari. În trei competiţii algoritmul a avut rezultate mai bune decât 615 dintre cele 906 echipe formate din voluntari. Iar dacă membrii echipelor au lucrat mai multe luni la algoritmii lor predictivi, calculatorul a avut nevoie de doar 2 până la 12 ore pentru analiza şi formularea predicţiilor.
Spre exemplu, într-una dintre competiţii, echipele de voluntari au trebuit să prezică dacă anumiţi studenţi vor renunţa la un curs în următoarele 10 zile, pornind de la interacţiunile dintre aceştia şi resursele disponibile la un curs online. Factorii care trebuiau avuţi în vedere au fost numeroşi. Echipele au monitorizat cât de târziu predau studenţii seturile de probleme primite la curs sau dacă îşi rezervau timp pentru a citi notele de curs. În schimb, conform studiului MIT, cei mai importanţi factori au fost alţii. Cu cât timp înainte de termenul limită să apucau studenţii să rezolve setul de probleme şi cât de mult timp au stat aceştia pe site-ul cursului. Data Science Machine s-a dovedit mai bună la acest test decât echipele de voluntari.
Celelalte două teste au fost, de asemenea, dominate de algoritm. Într-unul dintre ele participanţilor li s-a cerut să prevadă dacă un proiect lansat printr-o campanie de strângere de fonduri va fi considerat "interesant", iar în celălalt test participanţii trebuiau să determine dacă un anumit client al unui magazin va deveni sau nu client regulat.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
