Internațional

Putin, marele caştigător al acordului de la Minsk

Ziarul de Vrancea
13 feb 2015 493 vizualizări
Chiar şi în ipoteza, puţin probabilă, în care armistiţiul de pace va fi respectat, Rusia va crea un stat "marionetă" în estl Ucrainei, susţine Washington Post

Acordul privind criza ucraineană negociat la Minsk de liderii german şi francez cu Rusia are şanse mici să-i limiteze ambiţia lui Vladimir Putin de a crea un stat marionetă în estul Ucrainei, care ar putea fi folosit pentru a sabota restul ţării, ci, dimpotrivă, face posibil acest proiect, comentează Washington Post. Deocamdată nu este clar dacă acordul încheiat joi la Minsk, în urma negocierilor între preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, preşedintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, va dura suficient cât să fie implementată prima şi cea mai importantă prevedere a sa, încetarea focului, stabilită pentru duminică. Însă acordul privind conflictul ucrainean are şanse mici să-i limiteze ambiţia lui Vladimir Putin de a crea un stat marionetă în estul Ucrainei, care ar putea fi folosit pentru a sabota restul ţării. De fapt, în cazul improbabil în care va fi aplicat deplin, pactul ar putea face posibil acest proiect al preşedintelui rus, scrie publicaţia americană.
Rezultatul negocierilor maraton de la Minsk reflectă dezechilibrul între un lider al Kremlinului care îşi foloseşte forţa militară şi liderii europeni care nu doar că nu sunt dispuşi să răspundă, dar încearcă să împiedice Ucraina să obţină mijloacele de care are nevoie pentru a se apăra. În schimbul promisiunii unei "detensionări", care era scopul lor principal, liderii europeni l-au determinat pe Poroşenko să accepte condiţii care îi oferă lui Putin drept de veto asupra oricărui acord politic final în estul Ucrainei şi permisiunea de a continua să încalce suveranitatea ţării între timp, comentează cotidianul american.
În plus, controlul asupra frontierei dintre Rusia şi Ucraina nu va fi preluat de Kiev până la sfârşitul anului şi asta numai după o "reformă constituţională" acceptabilă pentru Moscova şi separatiştii din regiunile ucrainene proruse. Fără a avea controlul frontierelor, Ucraina nu poate împiedica intrarea forţelor, proviziilor şi agenţilor din Rusia. Acordul prevede de asemenea retragerea "'formaţiunilor armate străine" din Ucraina, dar nu are un termen-limită, în timp ce Putin susţine că NATO are "legiuni" în ţară, nu Rusia.

Obama, forţat să facă un pas în spate

Nu este de mirare că Poroşenko a afirmat, după negocieri, că "principalul obiectiv atins" este promisiunea unui armistiţiu, alături de retragerea armamentului greu de ambele părţi în următoarele două săptămâni, scrie Washington Post. Dar chiar şi această perspectivă este întunecată de cererea lui Putin ca miile de soldaţi ucraineni care apără Debalţeve să "depună armele". Acest fapt ar transfera de facto controlul asupra oraşului către statul separatist pe care îl construieşte Rusia. Acesta nu este însă singurul câştig al lui Putin. Acceptând iniţiativa diplomatică a europenilor, el s-a asigurat că UE nu impune noi sancţiuni Rusiei la summitul de joi. Putin i-a oferit de asemenea preşedintelui american Barack Obama motive să respingă cererile celor din administraţia sa care susţin livrarea de armament Ucrainei. Administraţia SUA a anunţat chiar că ar putea reduce sancţiunile existente împotriva Rusiei după ce acordul va fi "implementat deplin". Dar în lipsa presiunii economice şi militare, Putin nu va îndeplini niciodată aceste condiţii, conchide cotidianul american.

Bombardamente la Doneţk şi Lugansk, în pofida acordului

În ciuda armistiţiului, bombardamente puternice au avut loc vineri dimineaţa atât în fieful prorus Doneţk, cât şi la Lugansk. Potrivit agenţiei ruse de stat Tass, care citează un lider rebel, trei persoane au fost ucise, iar un număr neprecizat rănite, în bombardamente cu sisteme de rachete multiple asupra unor zone locuite din Lugansk. În noaptea de joi spre vineri au avut loc două astfel de atacuri a declarat vineri Serghei Ivanuşkin, "ministrul pentru situaţii de urgenţă" al "republicii populare" Lugansk (LPR).
Primul a avut loc la ora locală 22.30 (22.30, ora României), în partea de est a oraşului, unde au fost numărate 52 de explozii de rachete de tip Smerci. "În afară de case, au fost atinse o unitate de pompieri, o fabrică de produse lactate, o conductă de gaze, o centrală termică şi o grădiniţă de copii", a declarat el. Al doilea atac a fost efectuat cu lansatoare de rachete de tip Grad, în noaptea de joi spre vineri, către ora locală 3.45 (3.45, ora României), iar rachetele au atins centrul oraşului, potrivit lideului separatist prorus. "Au lovit blocul Proletariatul Donbas. Un obiect este inspectat. O echipă de experţi în explozibili a început ancheta", a spus el. Atât Doneţkul, cât şi Luganskul se află în apropierea liniei de front dintre trupele guvernamentale ucrainene şi forţele separatiste proruse.
Armistiţiul semnat joi la Minsk urmează să intre în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Peste 5.400 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului armat din estul Ucrainei, în aprilie. De la începutul anului, bilanţul victimelor a crescut dramatic, 263 de civili fiind omorâţi în zone locuite numai în perioada 31 ianuarie-5 februarie.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.