Republicanii, favoriţi să caştige Congresul
După luni de campanie şi cheltuieli electorale în valoare de miliarde de dolari, americanii aleg astăzi Congresul care va adopta legile în ultimii doi ani de mandat al lui Barack Obama, într-un scrutin strâns în care republicanii sunt favoriţi. "Un vot pentru democraţi este un vot pentru Barack Obama", repetă metodic republicanii, un argument simplist, rezultatul unei constatări fără drept de apel: preşedintele american rămâne nepopular, înregistrând 41% opinii favorabile, potrivit barometrului Gallup.
Aceste atacuri i-au împins pe unii candidaţi democraţi la acrobaţii verbale, pentru a-şi dovedi independenţa politică. Alison Lundergan Grimes refuză cu insistenţă, în statul foarte conservator Kentucky, să spună dacă a votat pentru Obama. Mark Begich, în Alaska, l-a surghiunit deja pe preşedintele american în analele istoriei, declarându-l "în afara subiectului".
Obama, la fel de nepopular ca George W. Bush
Însă americanii sunt frustraţi din cauza întregii clase politice, nu doar a democraţilor. Peste 75% dintre ei dezaprobă activitatea Congresului, un nivel-record. Această neîncredere nu a condus, însă, la un val republican masiv, fapt reflectat de sondaje, care arată că lupta este strânsă, iar rezultatul alegerilor aşteptat marţi seara (ora Americii) este imprevizibil.
Cu 41% opinii favorabile potrivit Gallup, Barack Obama este aproape la fel de nepopular ca predecesorul său George W. Bush în 2006, când republicanul a pierdut ambele Camere ale Congresului, şi ca în 2010, când valul Tea Party a modificat balaţa în Camera Reprezentanţilor.
Democraţii au reuşit atunci să salveze Senatul, ultimul lor bastion în Congres, dar şansele de a-l păstra anul acesta sunt de aproximativ 40%, potrivit previziunilor site-ului FiveThirtyEight. Realizatorii de sondaje subliniază însă asupra caracterului imprevizibil al acestor alegeri: viitoarea majoritate va depinde de câteva mandate de senator.
În cazul unei victorii în Camera superioară a Congresului, republicanii vor dispune de întreaga putere legislativă în ultimii doi ani pe care Obama îi va petrece la Casa Albă, în care ei intenţionează să-şi impună priorităţile, şi anume mai puţine reglementări de mediu, o revenire parţială asupra reformei sistemului de sănătate din 2010, o linie dură în domeniul imigraţiei sau autorizarea construirii oleoductului Keystone XL.
Economia merge bine
Barack Obama le-a dat apă la moară adversarilor săi politici, declarând că termenul din noiembrie este crucial pentru realizarea programului său politic: salariu minim, egalitate salarială, energie curată. "Eu nu candidez în această toamnă", a declarat Obama. "Dar nu vă înşelaţi: aceste propuneri se află în centrul acestor alegeri. Fiecare în parte dintre ele", a subliniat el
Situaţia economică şi locurile de muncă sunt priorităţile alegătorilor americani, iar Barack Obama se mândreşte cu bilanţul obţinut. Cu 5,9% în septembrie, rata şomajului a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani. "Datoria companiilor este în scădere, beneficiile cresc, firmele sunt bine", şi-a exprimat Obama satisfacţia. El le răspundea astfel republicanilor, care-l acuză că distruge creşterea economică şi pe întreprinzători.
Pe teren, creşterea salariului minim federal la 10,10 dolari pe oră, de la 7,25 dolari cât este în prezent, reprezintă unul dintre principalele angajamente ale campaniei democraţilor.
Noul Congres îşi va începe activitatea din ianuarie. Însă două state - Louisiana şi Georgia - vor organiza turul doi, pe 6 decembrie şi, respectiv, 6 ianuarie, în cazul în care niciun candidat nu va obţine 50% din voturi pe 4 noiembrie. Viitoarea majoritate senatorială ar putea, deci, să nu fie cunoscută imediat.
