MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Franţa "riscă să se regăsească în situaţia Greciei"
Fostul preşedinte Valery Giscard d'Estaing estimează că Franţa "riscă să se regăsească în situaţia pe care a cunoscut-o Grecia" şi să trebuiască "să ceară ajutorul FMI", într-un interviu publicat sambătă în Le Figaro. Ceea ce propusese şeful de stat între anii 1974-1981, cu sprijinul lui Helmut Schmidt, cancelar german în aceeaşi perioadă, a fost ca în jurul zonei euro să se formeze un "ansamblu omogen" de 12 ţări dotate cu aceleaşi reguli bugetare şi fiscale, proiect pe care el l-a numit "Europa", relatează AFP. În pofida unei datorii ridicate, explică el, "în prezent, noi suntem protejaţi de dobanzi foarte scăzute, dar aceasta este o situaţie provizorie. FED (Banca centrală americană) şi-a anunţat intenţia de a-şi creşte dobanzile de îndată ce conjunctura o va permite, probabil în următoarele 18 luni. În acea zi, ţara noastră riscă să se regăsească în situaţia Greciei. Guvernul va fi obligat să ceară ajutorul FMI", a declarat fostul preşedinte francez. Potrivit acestuia, "mecanismul Europei a fost dislocat de refuzul francez la referendumul din 2005" (la care majoritatea francezilor au respins ratificarea tratatului constituţional al UE). "Iar sondajele o atestă: o mare majoritate a compatrioţilor noştri nu vor în niciun caz să abandoneze euro! Noi trebuie să ne bazăm pe acest sprijin al opiniei publice pentru a regăsi proiectul european iniţial împreună cu cei care, printre vecinii noştri, îl vor cu adevărat şi să-i lăsăm pe alţii să-şi trăiască propria viaţă", a spus el. Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Spania, Portugalia, Austria şi, "la momentul potrivit, Polonia" ar face parte din această uniune aprofundată, precizează el, adăugand că "participarea Irlandei şi a Finlandei poate fi luată în calcul".
Situaţie haotică în aeroporturile americane, din cauza Ebola
O asistentă americană, care s-a întors dintr-o misiune în Sierra Leone, unde a ajutat bolnavii de Ebola, a denunţat plasarea sa automată în carantină, ca măsură de precauţie, la întoarcerea în Statele Unite, deşi nu prezenta niciun simptom de infecţie. Kaci Hickox, care a lucrat pentru Médecins sans Frontières în Sierra Leone, a fost prima persoană plasată în carantină automat, o măsură decretată vineri de guvernatorul statului New Jersey, Chris Christie, şi cel al statului New York, Andrew Cuomo, pentru toate persoanele suspectate că au intrat în contact cu bolnavii de Ebola. "Nu doresc nimănui o astfel de situaţie şi îmi este teamă pentru oamenii care vor fi în situaţia mea pe viitor", a subliniat infirmiera pentru cotidianul The Dallas Morning News. "Îmi este teamă pentru celelalte cadre medicale care vor explica în aeroporturi că au luptat împotriva Ebola în Africa de Vest", a adăugat ea, denunţand o situaţie haotică şi o absenţă izbitoare de organizare şi sfaturi precise pentru primirea acestor persoane. Hickox, care ar fi trebuit să tranziteze aeroportul din Newark, în New Jersey, a fost plasată automat în carantină pentru 21 de zile (cat durează perioada de incubaţie a bolii) într-un spital din New Jersey pentru examinare medicală, deşi nu prezenta niciun simptom. După ce a fost interogată "ca un infractor" de diferiţi ofiţeri ai serviciilor pentru imigraţie îmbrăcaţi în costume albe, timp de trei ore, ea a constatat că "nimeni nu părea responsabil, nimeni nu putea să îmi spună ce vor face cu mine, mă întrebam ce rău am făcut". Prima dată cand i s-a luat temperatura, aceasta a fost în valori normale, de 37 de grade Celsius, dar apoi, "cu enervarea şi confuzia", o nouă măsurătoare a arătat o creştere a acesteia, iar personalul serviciului de imigraţie a considerat imediat acest lucru ca fiind febră. Ulterior, ea a fost dusă la spital, escortată de opt maşini de poliţie, toate cu sirenele în funcţiune.
O pălărie care i-a aparţinut lui Napoleon, scoasă la licitaţie
O pălărie neagră de fetru, cu două colţuri, care i-a aparţinut lui Napoleon Bonaparte, va fi scoasă la licitaţie, luna viitoare, în oraşul Fontainebleau din Franţa, organizatorii numind acest eveniment "vanzarea secolului" pentru fanii legendarului împărat francez, informează Reuters. Aproximativ 1.000 de obiecte vor fi scoase la vanzare de casa de licitaţii Osenat, pe 15 şi 16 noiembrie, "vedeta" evenimentului fiind o pălărie neagră, despre care se spune că a fost purtată de Napoleon în timpul bătăliei de la Marengo, din Italia, în anul 1800. "Napoleon şi pălăria lui reprezintă unul şi acelaşi lucru", a spus Jean-Pierre Osenat, pentru Reuters TV. "Nu există niciun alt obiect în istoria Franţei care să fie mai simbolic pentru persoana pe care o reprezintă", a mai spus acesta. De asemenea, Jean-Pierre Osenat a precizat că imaginea pe care Napoleon şi-a creionat-o nu a fost deloc întamplătoare. La începutul secolului al XIX-lea, aceste bicornuri erau purtate cu colţurile în faţă şi în spate, însă Napoleon, "pentru a se face remarcat", a schimbat unghiul, purtand pălăria cu colţurile laterale, potrivit lui Osenat. În cei 15 ani ai imperiului, Napoleon a avut aproximativ 120 de pălării, de obicei furnizate de compania Poupart & Cie, care avea sediul unde în prezent se află Palais-Royal din Paris. O pălărie costa în jur de 60 de franci. "Napoleon a avut mereu 12 pălării pentru utilizare, fiecare rezista trei ani şi au fost înlocuite la rata de patru pe an", se arată în catalogul licitaţiei. În prezent, mai există aproximativ 20 - 30 de pălării ale acestuia, multe dintre ele în colecţii ale muzeelor. Estimată la 300.000 - 400.000 de euro, pălăria care va fi scoasă la licitaţie în luna noiembrie este într-o stare excelentă, avand chiar şi căptuşeala din mătase de culoare gri - verde.
Ostaticii deţinuţi de gruparea Stat Islamic, torturaţi luni întregi
Ostaticii occidentali deţinuţi de gruparea Stat Islamic au fost torturaţi în perioada care a precedat decapitarea lor, fiind bătuţi, supuşi simulării înecului, înfometaţi şi ameninţaţi cu execuţia, susţine New York Times, într-un amplu articol publicat în ediţia electronică. Captivitatea lor a coincis cu dezvoltarea grupării care a devenit cunoscută drept Stat Islamic, pe fondul haosului generat de războiul civil din Siria. Acesta nu exista în momentul în care jurnalistul american James Foley a fost răpit, dar a devenit treptat cea mai puternică şi mai de temut mişcare din regiune. În cel de-al doilea an al detenţiei lui Foley, gruparea stransese deja peste 20 de ostatici pe care intenţiona să îi elibereze în schimbul unor răscumpărări. Foley a fost unul dintre cei 23 de ostatici occidentali, provenind din 12 ţări, majoritatea cetăţeni europeni ale căror guverne plătiseră şi anterior răscumpărări.
Un şef al Google a stabilit un nou record de cădere liberă
Alan Eustace, Senior Vice President în compania Google, a doborat recordul pentru saltul în cădere liberă de la cea mai mare altitudine stabilit în octombrie 2012 de paraşutistul austriac Felix Baumgartner, informează space.com. Eustace s-a paraşutat vineri din stratosferă, de la o altitudine de 41.425 de metri, şi a doborat recordul stabilit de Baumgartner, care, pe 14 octombrie 2012 - chiar în ziua în care se celebrau 65 de ani de la primul zbor cu un avion supersonic, ce a fost pilotat de Chuck Yeager, în 1947 -, a sărit de la înălţimea de 39.014 metri. Noul record a fost stabilit cu ajutorul echipei Stratospheric Explorer (StratEx) şi al Paragon Space Development Corporation. Eustace a purtat un costum spaţial presurizat conceput de compania ILC Dover (furnizorul de costume al NASA pentru echipele de astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională) şi o paraşută, pentru a supravieţui căderii supersonice. El a fost urcat în stratosferă, de la aeroportul din Roswell, New Mexico, cu ajutorul unui sistem de baloane cu heliu, folosite la altitudine înaltă.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
