MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Nimeni nu a reuşit să mănânce micul dejun propus de un restaurant britanic
Cine reuşeşte să consume în întregime conţinutul platoului primeşte 100 de lire sterline (128 de euro), un tricou şi un loc pe "Wall of Fame" (Peretele Gloriei) din restaurant. Meniul cuprinde 8 felii de şuncă, 8 cârnaţi, 4 plăcinte cu cartofi, 4 ouă ochiuri, o omletă din 4 ouă şi brânză, 4 felii de pâine prăjită, 4 felii de sângerete, 2 polonice de fasole albă cu sos tomat, ciuperci, o porţie mare de cartofi prăjiţi şi 1 l de milk-shake. Totul cântăreşte 3,2 kg şi reprezintă de patru ori aportul zilnic de calorii necesar unei femei. Pentru a evita orice problemă, candidaţii trebuie să aibă peste 18 ani şi să semneze o declaraţie pe proprie răspundere. "Meniul se numeşte Hibernator fiindcă, după ce îl mănâncă, consumatorul poate dormi şase luni. O familie întreagă se poate hrăni o săptămână întreagă cu el", spune Mark Webber, patronul restaurantului. Nimeni nu a reuşit până în prezent să mănânce micul dejun pantagruelic, dar timpul nu este pierdut.
Un francez, laureatul premiului Nobel pentru literatură
Scriitorul Patrick Modiano a primit premiul Nobel pentru literatură pe anul 2014, a anunţat, ieri, Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de ştiinţe din Suedia. El a fost recompensat "pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înţeles destine umane şi a dezvăluit universul ţărilor aflate sub ocupaţie", a precizat Comitetul Nobel.
Scriitorul Patrick Modiano are patru cărţi publicate în limba română, la edituri diferite, dintre care una înainte de 1989, iar cea mai recentă în 2012. Astfel, Editura Art a publicat în limba română volumul "În cafeneaua tinereţii pierdute", în 2012, într-un tiraj de 1.000 de exemplare. Stocul cărţii este epuizat în acest moment, după cum au declarat, ieri, reprezentanţii Editurii Art. Pe de altă parte, Patrick Modiano mai are publicate în limba română cărţile "Dora Bruder" (apărută în 2006, la Editura Rao), "Micuţa Bijou" (apărută în 2003, la Editura Humanitas) şi "Bulevardele de centură" (apărută în 1975, la Editura Univers).
Un pasager al zborului MH17 a fost găsit purtând o mască de oxigen
Unul dintre pasagerii zborului MH17, care a fost doborât în Ucraina în iulie, a fost găsit purtând o mască de oxigen, a declarat ministrul olandez de Externe Frans Timmermans, apreciind că unele dintre cele 298 de victime ar fi putut să aibă timp să-şi dea seama de dramă. Evocând printr-un gest tragerea către sine a unei măşti de oxigen din plafonul aeronavei, el a declarat într-un talk-show, miercuri seara târziu, că pasagerul "a avut timp să facă acest lucru".
Invitat la emisiunea "Pauw", Timmermans răspundea astfel unei remarci a prezentatorului, potrivit căruia ultimele momente din viaţa pasagerilor nu sunt cele sugerate de către ministru în ultimul discurs pe care acesta l-a susţinut la ONU. La puţin timp după dramă, şeful diplomaţiei olandeze a evocat, într-o şedinţă a Consiliului de Securitate al ONU, sentimentele pe care le-ar fi avut victimele chiar înainte de prăbuşirea avionului. "Cât de oribile au fost ultimele momente ale vieţilor lor, atunci când şi-au dat seama că avionul cădea? Au strâns, oare, mâna celor pe care-i iubeau? S-au privit în ochi, într-un (gest de) adio tăcut?", se întreba el atunci, după care afirma "nu vom şti niciodată".
Miercuri ministrul a respins comentariul prezentatorului, afirmând că "nu există nimic, pentru moment", care să permită să se afrme că victimele nu şi-au putut da seama de dramă.
Zborul MH17 s-a prăbuşit pe 17 iulie în estul Ucrainei, o regiune devastată la momentul respectiv de confruntări armate între loialişti şi separatişti proruşi. Kievul şi rebelii se acuză reciproc că au doborât avionul aparţinând companiei Malaysia Airlines.
Potrivit primului raport întocmit de Biroul olandez pentru Securitate (OVV), însărcinat cu efectuarea anchetei, avionul malaysian a explodat în zbor, după ce a fost atins de numeroase proiectile care aveau "o viteză mare".
Lukaşenko: Rusia ar putea să dispară
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a avertizat în legătură cu pericolul modificării frontierelor în Europa în baza unor revendicări istorice şi a atras atenţia că Rusia ar putea dispărea dacă sunt aduse în discuţie graniţele Imperiului Mongol. Într-un interviu pentru postul online de televiziune kazah 16/12, Aleksandr Lukaşenko a condamnat intenţia Rusiei de a modifica frontierele internaţionale în Europa.
Lukaşenko a avertizat că, odată început, procesul de modificare a frontierelor în baza unor revendicări istorice nu se va încheia şi, la rândul său, Rusia ar putea dispărea dacă s-ar aduce în discuţie refacerea graniţelor Imperiului Mongol. "În acest caz, ar trebui să fie cedat Mongoliei şi Kazahstanului şi altor state practic tot teritoriul Rusiei, Europa de Vest şi Europa de Est, cu excepţia Belarusului", a explicat Lukaşenko. "În aceste condiţii, de ce să revenim la ce a fost în trecut? Nu putem modifica din nou frontierele", a subliniat liderul de la Minsk. El a adăugat că frontierele actuale ale Europei sunt întărite de numeroase acorduri internaţionale, care nu pot fi ignorate şi nu pot fi anulate.
Deşi Lukaşenko se referea în special la conflictul din estul Ucrainei, afirmaţiile sale sunt valabile şi în cazul republicilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, recunoscute de Rusia, precum şi în cazul susţinerii acordate de Moscova regiunii separatiste moldovene Transnistria. Poziţia preşedintelui Aleksandr Lukaşenko şi referirea la Kazahstan este surprinzătoare în condiţiile în care Belarusul şi Kazahstanul susţin proiectul Uniunii Economice Eurasiatice, aflat în centrul politicii externe a preşedintelui Vladimir Putin. Intervenţia Rusiei în Ucraina a provocat însă îngrijorarea fostelor republici sovietice, inclusiv a celor doi aliaţi apropiaţi - Belarus şi Kazahstan. Preşedintele Vladimir Putin a provocat îngrijoare la Astana, după ce a afirmat, în august, despre Kazahstan că a fost "creat pe un teritoriu care nu a avut niciodată un stat".
