Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Armata rusă operează în estul Ucrainei

Ziarul de Vrancea
27 aug 2014 225 vizualizări
După anunţul făcut de Kiev, informaţia a fost confirmată de NATO dar şi de serviciile secrete poloneze

Unităţi ale armatei ruse operează în estul Ucrainei, a declarat ieri premierul polonez Donald Tusk, făcând referire la informaţii ale NATO şi ale serviciilor secrete poloneze. "Nimeni nu mai poate lua în serios informaţiile cu privire la separatiştii din Ucraina. Informaţii de ultimă oră confirmă cu fermitate, din nou, că unităţi ruseşti operează în estul Ucrainei", a afirmat Tusk într-un discurs susţinut în Parlamentul polonez. "Aceste informaţii ale NATO, dar confirmate şi de serviciile secrete poloneze, sunt deja practic de necontestat", a subliniat el.
Kievul a anunţat marţi că a capturat zece paraşutişti ruşi, care, potrivit Moscovei, s-ar fi "rătăcit". Întrebat în legătură cu acest caz la summitul regional de la Minsk, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că soldaţii "patrulau la frontieră şi este posibil să fi pătruns şi pe teritoriul ucrainean".
Un comunicat al Statului Major ucrainean pentru operaţiunile din est a anunţat, ieri, "avansarea unei coloane formată din 100 de unităţi, printre care tancuri, blindate, lansatoare de rachete multiple Grad, pe ruta Starobeşeve-Telmanove". Comunicatul nu precizează apartenenţa dispozitivelor, nici originea echipajului lor, dar o sursă militară ucraineană a menţionat că tancurile erau ruseşti.

Presa independentă din Rusia cere explicaţii

În acest context, mai multe instituţii de presă independente din Rusia au cerut ieri adevărul despre participarea militară rusă în conflictul din Ucraina.
"Rusia luptă împotriva Ucrainei şi dacă da, din ce motive?", întreabă într-un editorial unul dintre principalele cotidiene ruse, Vedomosti. "Fără îndoială, politicienii şi militarii ruşi vor să acţioneze ca în Crimeea, unde participarea soldaţilor noştri nu a fost recunoscută decât după un timp", speculează cotidianul, evocând anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene în martie. Dar "este imposibil să păstrezi informaţia absolut secretă. Va fi nevoie de un responsabil pentru victimele" din cadrul armatei ruse, avertizează Vedomosti.
Mai multe instituţii de presă de opoziţie - între care Novaia Gazeta, ziarul online Fontanka.ru şi postul de televiziune Dojd - au publicat reportaje privind înmormântarea luni, în apropiere de Pskov (vest), a doi paraşutişti ruşi care au murit în Ucraina, conform apropiaţilor lor. "Luni, am fost martorii înmormântării, în regiunea Pskov, a unor paraşutişti a căror moarte este ţinută secretă", scrie Novaia Gazeta, care publică fotografii cu mormintele lui Leonid Kiciatkin şi Aleksandr Osipov, decedaţi la 19 şi 20 august. Conform apropiaţilor militarilor, intervievaţi de ziar, cei doi paraşutişti au fost ucişi în luptele dintre separatiştii proruşi şi forţele ucrainene, în apropiere de Lugansk, în estul Ucrainei. "Zeci de membri ai Diviziei 76 aeropurtate nu le mai răspund apropiaţilor lor, în timp ce superiorii lor dau asigurări că sunt teferi", scrie Novaia Gazeta.
"Suntem în punctul în care tăcerea poate provoca un incendiu monstruos", rezumă ziarul online Pskovskaia Gubernîia, al cărui site a fost inaccesibil câteva ore după publicarea reportajului privind înmormântarea paraşutiştilor.

Negocieri sterile între Kiev şi Moscova

Între timp, negocierile dintre preşedinţii rus şi ucrainean s-au încheiat ieri la Minsk fără progrese concrete în vederea încheierii conflictului din estul Ucrainei. Petro Poroşenko şi Vladimir Putin s-au întâlnit tête-à-tête, timp de peste două ore, în cadrul unui summit regional în capitala Belarusului, unde au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Uniunii Europene (UE).
Poroşenko a evocat negocieri "dificile" şi "câteva rezultate", dar care par insuficiente pentru a pune capăt conflictului sângeros, care durează de peste patru luni. Preşedintele rus a declarat, la rândul său, că Rusia este pregătită să "facă totul" pentru procesul de pace din Ucraina... atunci când acesta va demara.  Poroşenko a cerut "acţiuni concrete" şi a evocat o "foaie de parcurs" în vederea unui plan de pace menit să pună capăt confruntărilor armate, care s-au soldat cu peste 2.200 de morţi în decurs de patru luni. El a afirmat că acest plan a fost susţinut de către toate părţile prezente la Minsk, "fără excepţie".
Cu câteva ore înaintea întâlnirii, Kievul a difuzat interogatorii filmate cu militari ruşi capturaţi în Ucraina. Unul dintre militari a spus că a crezut, iniţial, că participă la "manevre" în vederea cărora li s-a cerut să acopere cu vopsea albă numerele de înmatriculare ale vehiculelor. El a declarat că şi-a dat seama că Ucraina şi Rusia sunt în război, atunci când bilndata la bordul căreia se afla a fost bombardată.

NATO plănuieşte baze noi în Europa de Est

Decizia se va lua la summitul din septembrie de la Cardiff, în ciuda opoziţiei unor state precum Germania, Franţa sau Italia

NATO va staţiona în premieră trupe în baze noi din Europa de Est, ca răspuns la criza ucraineană şi în încercarea de a-l descuraja pe Vladimir Putin să provoace tulburări în fostele republici sovietice baltice, a anunţat Anders Fogh Rasmussen. "Pentru a putea furniza întăriri atât de rapid, ai nevoie de nişte instalaţii de recepţie în ţările gazdă. Astfel, va fi vorba despre prepoziţionarea furniturilor, echipamentului, pregătirea infrastructurii, baze, cartiere generale. Ideea de bază este că, în viitor, veţi observa o prezenţă NATO mai vizibilă în Estul" Europei, a precizat secretarul general.
Polonia şi trei state baltice s-au declarat alarmate de ameninţarea reprezentată de Rusia şi au cerut o prezenţă NATO mai puternică în regiune. Ele au criticat ceea ce consideră un răspuns simbolic al Alianţei Nord-Atlantice de până în prezent. Însă problema amplasării unor baze permanente în Europa de Est creează disensiuni. Franţa, Italia şi Spania se opun, în timp ce Statele Unite şi Marea Britanie susţin solicitările est-europenilor. Germania, a declarat un oficial NATO, se teme că acest lucru ar putea să provoace Rusia. Potrivit unor surse, summitul de la Cardiff ar urma să vină cu o formulă care să evite termenul "permanent" referitor la noile baze. "Poate avea loc o rotaţie între state, cu o frecvenţă foarte mare. Ideea este ca orice potenţial agresor să ştie, înainte să se gândească să atace un aliat NATO, că va întâlni la frontieră nu doar militari din ţara respectivă, ci şi trupe NATO. Acesta este lucrul important", a precizat secretarul general al blocului militar occidental.
Singurul cartier general NATO la est de frontiera Războiului Rece se află la Szczecin, pe coasta poloneză a Mării Baltice. Potrivit unor surse, acesta ar putea să devină placa turnantă în cazul unor noi mobilizări. Planurile aeriene şi navale au fost finalizate, dar o înţelegere în privinţa forţelor internaţionale terestre se dovedeşte mai dificil de obţinut.
Întrebat dacă vor exista staţionări permanente internaţionale sub steagul NATO în Europa de Est, Rasmussen a spus că "răspunsul scurt este da. Pentru a preîntâmpina orice neînţelegere, eu adaug expresia «atât timp cât este necesar»". Secretarul general a precizat că forţele pot fi mobilizate în decurs de câteva ore.

O insulă a rămas fără apă din cauza Ice Bucket Challenge

Alimentarea cu apă s-a oprit automat, la sfârşitul săptămânii trecute, pe o insulă din largul Scoţiei, după ce numeroşi locuitori au dat curs provocării Ice Bucket, relatează Daily Mail. Cererea de apă a crescut fulminant pe insula Colonsay, care are 135 de locuitori, în momentul în care frenezia Ice Bucket a cuprins arhipelagul Inner Hebridean, din care face parte insula. Alimentarea cu apă se opreşte automat din cauza implementării unui sistem care previne risipa acestei resurse pe insulă. "Provocarea s-a răspândit pe insulă ca focul. A atins punctul culminant duminică seara", a declarat un locuitor în vârstă de 60 de ani.
Un purtător de cuvânt al Scottish Water a declarat că apa a fost oprită la sfârşitul săptămânii, dar a adăugat că locuitorii se pot folosi de rezervele stocate pe insulă.
Ice Bucket Challenge presupune turnearea unei găleţi cu gheaţă în cap înainte ca participantul să nominalizeze o altă persoană care să dea curs provocării. În Marea Britanie, oamenii participă la această campanie pentru a sprijini Asociaţa pentru boli neuromotorii. Aceasta s-a extins la nivel mondial graţie reţelelor de socializare în ultimele două luni.

"Algoritmul câinelui ciobănesc", descoperit de cercetători

Oamenii de ştiinţă au reuşit, cu ajutorul unui sistem de navigaţie prin sateliţi, să înţeleagă cum acţionează câinii ciobăneşti. Până acum nu exista nicio teorie care să explice în mod satisfăcător felul în care aceştia deplasează atât de eficient turmele de animale indisciplinate în aceeaşi direcţie. Andrew King, biolog la Universitatea din Swansea (Ţara Galilor), a echipat cu GPS-uri un câine ciobănesc (femelă din rasa Australian Kelpie) şi o turmă de oi merinos, observând apoi comportarea lor într-o câmpie din sudul Australiei şi înregistrând mişcările fiecărui exemplar cu o precizie de 10-20 cm. Daniel Strombom, matematician la Universitatea din Uppsala (Suedia), şi colegii săi au analizat datele pentru a stabili algoritmul conform căruia câinele ciobănesc ia deciziile şi îşi desfăşoară acţiunile. Spre marea lor surprindere, un model simplu permite îndeplinirea unei sarcini aparent foarte complexe. Totul se rezumă la două reguli: adunarea oilor când se împrăştie şi mânarea lor când acestea se strâng din nou. "Ca să dezvoltăm modelul, a trebuit să ne imaginăm ce vede câinele. În mare, el zăreşte ceva alb şi pufos în faţa lui. Dacă vede spaţii între oi sau dacă aceste spaţii cresc, el trebuie să le adune", arată Andrew King. "Dacă vă uitaţi la câini ciobăneşti în acţiune, vedeţi că ei vin şi pleacă din spatele turmei la fel ca în modelul nostru", adaugă el.
Studiul, publicat ieri în revista britanică Journal of the Royal Society Interface, ar putea avea numeroase aplicaţii, de exemplu în domeniul roboticii, spun cercetătorii. Algoritmul câinelui ciobănesc ar putea ajuta la ţinerea animalelor departe de zonele periculoase, la gestionarea mişcării maselor, sau la operaţiunile de curăţare a mediului.

O "celulă" ciudată a fost descoperită într-un meteorit de pe Marte

Cercetătorii au descoperit o structură ciudată, asemănătoare unei celule microbiene, în interiorul unui meteorit provenit de pe planeta Marte, dar resping ideea că aceasta ar fi o dovadă a existenţei vieţii pe Planeta Roşie, conform space.com. Oamenii de ştiinţă au descoperit obiectul microscopic oval în interiorul meteoritului marţian Nakhla, cazut pe Pământ în Egipt, în 1911. Aspectul structurii este foarte interesant, dar, spun specialiştii, cel mai probabil s-a format ca urmare a unor procese geologice, nu biologice. Experţii spun că nu există absolut nicio dovadă care să susţină un scenariu în care originea structurii ovoide să aibă legătură cu viaţa.
Structura goală, ovoidă, are circa 80 de micrometri lungime şi 60 de micrometri lăţime (un micrometru sau micron este a milioana parte dintr-un metru, n.r.), mult mai mare decât orice bacterie terestră, dar în limitele dimensiunilor normale ale organismelor microbiene de pe Terra. Cercetătorii spun că obiectul nu este, cu siguranţă, rezultatul unei contaminări cu mediul terestru.
Scenariul cel mai probabil privind formarea structurii este acela că ovoidul a apărut după ce materia a pătruns într-o veziculă pre-existentă - o bulă de gaz, de exemplu - din interiorul rocii. Nakhla, meteoritul în care a fost descoperită structura, este o bucată de rocă marţiană bine studiată de experţi, care au mai descoperit pe ea indicii privind posibilitatea existenţei vieţii pe Planeta Roşie. Cercetătorii spun că bucata de rocă s-ar fi cristalizat acum 1,3 miliarde de ani şi a trecut apoi prin două evenimente care au încălzit-o foarte tare. Acum circa zece milioane de ani, un impact ar fi azvârlit bucata de rocă de pe suprafaţa marţiană, trimiţând-o în spaţiu, până când s-a intersectat cu Terra şi a căzut în Egipt, în 1911.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.