Internațional

Cel mai valoros timbru din lume

Ziarul de Vrancea
18 iun 2014 699 vizualizări
Un timbru de un cent, emis în 1855, a ajuns să coste 9,5 milioane de dolari, un record în materie

Unul dintre cele mai celebre timbre din lume, One-Cent Magenta, emis în fosta colonie britanică Guyana în secolul al XIX-lea, a fost vândut cu 9,5 milioane de dolari la o licitaţie organizată marţi seară la New York de casa Sotheby's, stabilind un nou record mondial de preţ pentru un timbru.
Acest exemplar unic, supranumit uneori "Mona Lisa timbrelor", era estimat între 10 milioane de dolari şi 20 milioane de dolari. Licitaţia a început cu suma de 4,5 milioane de dolari, iar timbrul Once-Cent Magenta a fost adjudecat după doar două minute, cu suma de 7,9 milioane de dolari, căreia i se adaugă taxele aferente, care nu sunt niciodată incluse în preţul estimativ.
Precedentul record data din 1996, când un timbru de provenienţă suedeză, "The Skilling", emis în 1855, a fost vândut cu 2,2 milioane de dolari de casa de licitaţii Sotheby's.
One-Cent Magenta este un timbru de 1 cent emis în Guyana britanică în anul 1856, care se mai găseşte în prezent doar într-un singur exemplar.
Timbrul a stabilit un record de preţ în fiecare dintre cele trei dăţi când a fost scos la licitaţie.

Vandut pentru un pumn de şilingi

Raritatea şi parcursul său "rocambolesc" fac din el un "obiect magic", spune casa de licitaţii. La mijlocul secolului al 19-lea, serviciile poştale din Guyana, teritoriu din America de Sud care aparţinea în epocă Coroanei britanice, au apelat la tipografia ziarului local Royal Gazette pentru a imprima un timbru. Din respectiva emisiune de timbre a mai rămas în prezent acest exemplar scos la licitaţie.
De culoare roşu-violet, timbrul este octogonal şi are imprimat desenul unui vapor, precum şi deviza coloniei, "Damus Petimus Que Vicissim". Timbrul One-Cent Magenta a fost "redescoperit" pentru prima oară în 1873, de un tânăr scoţian de 12 ani din Demerara, un sat din Guyana, în documentele aparţinând familiei sale. După ce a fost vândut pentru un pumn de şilingi de acest elev, timbrul a ajuns în Marea Britanie, în anul 1878. Ulterior a fost cumpărat de contele francez Philippe la Renotière von Ferrary, apoi împrumutat unui muzeu din Berlin. La sfârşitul Primului Război Mondial, Franţa a recuperat acest timbru ca parte din daunele plătite de germani şi l-a cedat, în 1922, lui Arthur Hind, un magnat newyorkez al textilelor, în urma unei licitaţii. Timbrul One-Cent Magenta a fost apoi vândut de două ori, fiind cumpărat, în 1980, pentru 935.000 de dolari, de John E. du Pont, un milionar american condamnat pentru crimă. De altfel, timbrul este scos la licitaţie de administratorii averii milionarului, decedat în 2010.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.