Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Rusia a vrut, Rusia a luat

Ziarul de Vrancea
18 mar 2014 413 vizualizări
Din perspectiva Kremlinului, peninsula ucrainenă Crimeea aparţine începand de ieri Federaţiei Ruse n ca dovadă, armata rusă au luat cu asalt bazele ucrainene, cel puţin un militar fiind ucis n Occidentul ameninţă cu noi sancţiuni

Preşedintele Vladimir Putin a semnat, ieri, cu noii lideri proruşi ai Crimeei un acord la Kremlin privind anexarea peninsulei ucrainene la Rusia. "Republica Crimeea este considerată parte componentă din Federaţia Rusă începând de la semnarea acordului", a anunţat ulterior Kremlinul.
Chiar dacă acest document a intrat în vigoare imediat, parlamentarii ruşi vor trebui să ratifice o lege care să includă în Federaţia Rusă doi noi subiecţi, Crimeea şi oraşul Sevastopol, care se bucură de un statut special. Data acestei ratificări, o simplă formalitate, nu a fost precizată.
Vladimir Putin a "asigurat" ulterior că Rusia nu vrea scindarea Ucrainei, într-un discurs susţinut în faţa Parlamentului şi guvernatorilor ruşi la Kremlin. "Să nu îi credeţi pe cei care vă sperie pe tema Rusiei, care vă spun că după Crimeea, vor urma alte regiuni", a declarat Putin, adresându-se ucrainenilor. "Noi nu vrem scindarea Ucrainei, nu avem nevoie de acest lucru", a adăugat el. Putin a precizat că de fapt occidentalii" au depăşit linia roşie" în criza ucraineană şi "s-au comportat iresponsabil". El i-a acuzat pe occidentali că dau dovadă de "cinism" şi că acţionează conform "dreptului celui mai puternic" şi "ignoră dreptul internaţional".

Primul militar ucis

Conflictul cu Rusia, în Crimeea, a intrat într-o fază militară, în urma unor tiruri asupra unor militari ucraineni, a anunţat ieri premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk. "Conflictul trece de la o fază politică la o fază militară", a declarat Iaţeniuk. "Astăzi (n.r. – ieri) trupele ruse au început să tragă asupra militarilor noştri. Este o crimă de război", a spus premierul Ucrainei.
Ulterior, AFP a anunţat că un militar ucrainean a fost ucis, într-o tentativă de luare cu asalt a unei unităţi militare din Simferopol, capitala provinciei Crimeea, ocupată de trupe ruse. "În asaltul asupra unei baze, la Simferopol, un militar ucrainean a decedat după ce a fost rănit la nivelul gâtului. Alt militar a fost rănit", a confirmat Vladislav Seleznev, un oficial al Ministerului Apărării din Ucraina.

Biden: "Izolarea Rusiei nu poate decat să crească"       

Vicepreşedintele Statelor Unite Joe Biden a condamnat ieri, la Varşovia, acţiunile Rusiei în Crimeea, catalogându-le drept o "confiscare a unui teritoriu" şi a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni. "Rusia a prezentat un întreg evantai de argumente pentru a justifica ceea ce nu este decât o confiscare a unui teritoriu", a declarat Biden. "Izolarea politică şi economică a Rusiei nu poate decât să crească, în cazul în care ea continuă pe această cale şi va vedea, în fapt, noi sancţiuni din partea Statelor Unite şi UE", a adăugat el.
De asemenea, Barack Obama a invitat ieri liderii statelor din cadrul G7 şi Uniunii Europene (UE) să se reunească săptămâna viitoare la Haga, în cadrul Summitului pentru Securitate Nucleară, pentru a discuta despre situaţia din Ucraina. "Această reuniune se va concentra asupra situaţiei din Ucraina şi viitoarelor decizii pe care G7 ar putea să le adopte ca răspuns la evoluţia situaţiei şi în susţinerea Ucrainei", a declarat Caitlin Hayden, o purtătoare de cuvânt a Consiliului pentru Securitate Naţională (NSC).
NSC aminteşte că liderii G7 şi-au suspendat pregătirile în vederea unui summit G8 prevăzut la Soci (Rusia), în iunie, pentru a denunţa "încălcarea" suveranităţii Ucrainei de către Moscova.
Şi Uniunea Europeană a transmis, ieri, că "nu recunoaşte şi nu va recunoaşte anexarea Crimeei şi Sevastopolului" de către Rusia.

Transnistria se autoinvită în Federaţia Rusă

Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis scrisoare preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, în care solicită examinarea posibilitaţii anexarii Transnistriei la Federaţia Rusă, relateză Jurnal de Chişinău.
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul special al Kremlinului în dosarul transnistrean, a avertizat săptămâna trecută în legătură cu încălcarea drepturilor cetăţenilor ruşi din Transnistria, pe fondul crizei din Ucraina. "Pe fondul crizei din Ucraina, orice tentativă de îngrădire a comunicării dintre regiunea transnistreană şi restul lumii ar fi o ameninţare directă la securitatea şi libertăţile constituţionale ale celor 200.000 de cetăţeni ruşi cu domiciliul permanent în regiunea transnistreană. Rusia nu va uita niciodată că este garantul drepturilor constituţionale ale cetăţenilor săi", a afirmat Dmitri Rogozin.  Rusia participă cu un contingent militar la "forţa de menţinere a păcii" din regiunea transnistreană, în urma conflictului armat dintre Chişinău şi Tiraspol din 1992.
În replică, preşedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, a declarat că va veni astăzi în România, pentru a discuta cu omologul său român, Traian Băsescu. "Domnul premier a avut o întâlnire cu premierul Ucrainei şi au discutat mai multe subiecte. Eu voi pleca mâine în România, la Iaşi, pentru a discuta cu Traian Băsescu. Cu vecinii trebuie să trăieşti bine. Leancă la Kiev, eu la Bucureşti", a declarat preşedintele moldovean, adăugând: "A fost o solicitare a mea". Timofti a declarat, de asemenea, că Republica Moldova nu recunoaşte rezultatele referendumului din Crimeea, considerând că mizează pe rezolvarea problemelor prin dialog.
Preşedintele moldovean a declarat, de asemenea, că a luat cunoştinţă de declaraţiile Sovietului Suprem al Transnistriei, calificând aceste acţiuni drept "contraproductive".

Grăsimile saturate nu dăunează sănătăţii inimii

Grăsimile saturate, considerate "nesănătoase" de majoritatea nutriţioniştilor, nu au efecte negative asupra sănătăţii inimii, au descoperit cercetătorii britanici de la Universitatea Cambridge. În cadrul unui studiu amplu, efectuat pe 600.000 de participanţi din 18 de ţări, s-a stabilit că grăsimile polinesaturate sănătoase, regăsite, de exemplu, în uleiul de floarea-soarelui, nu au efecte asupra riscului de boli cardiace. Spre deosebire de acest tip de grăsimi, acidul margaric, regăsit în produsele lactate, "reduce semnificativ" acest risc, în timp ce două tipuri de grăsimi saturate, regăsite în uleiul de palmier şi în produsele de origine animală, au doar o "legătură slabă" cu bolile de inimă. Două tipuri de acizi graşi Omega 3, regăsiţi în uleiul de peşte - EPA şi DHA -, precum şi acizii graşi Omega 6 sunt asociate cu un risc mai scăzut de boli de inimă, deşi suplimentele alimentare cu Omega 3 şi Omega 6 par să nu aibă vreun beneficiu pentru sănătate.
Grăsimile au fost considerate multă vreme responsabile pentru obezitate şi boli de inimă, dar unii oameni de ştiinţă afirmă că au descoperit dovezi potrivit cărora grăsimile au fost "demonizate" pe nedrept şi că, de fapt, zahărul ar fi principalul vinovat. "Este vorba despre rezultate interesante, care stimulează potenţial noi direcţii de cercetare ştiinţifică şi încurajează reevaluarea atentă a recomandărilor nutriţionale curente. Bolile cardiovasculare, a căror manifestare principală o constituie afecţiunile coronariene, rămân cea mai importantă cauză a mortalităţii şi invalidităţii în toată lumea. În 2008, peste 17 milioane de oameni au murit din cauza unor afecţiuni cardiovasculare, la nivel global", a afirmat coordonatorul studiului, Rajiv Chowdhury.
Descoperirea-cheie a studiului a fost aceea că totalitatea grăsimilor saturate, prezente fie în dieta fiecărei persoane în parte, fie în fluxul sangvin, nu a indicat nicio asociere cu bolile cardiovasculare.
Cu aproape patru decenii în urmă, medicii şi oamenii de ştiinţă au început să recomande renunţarea la grăsimile saturate regăsite în smântână, unt şi carne mai puţin slabă.

Breaking news-ul din LA Times despre seismul din California, scris de un robot

Los Angeles Times a fost primul ziar care a publicat un articol despre seismul de luni din California- şi a reuşit această performanţă graţie unui "jurnalist-robot". Jurnalistul şi programatorul Ken Schwencke a creat un algoritm care generează în mod automat un articol scurt atunci când se produce un seism. Ken Schwencke a explicat că, în general, este nevoie de trei minute pentru ca o ştire să apară online. 
LA Times este un pionier în această tehnologie care se bazează pe surse de încredere - precum US Geological Survey - şi care introduce date noi într-un format creat anterior. Pe lângă ştirile despre seisme, noua tehnologie foloseşte un alt algoritm pentru a genera ştiri despre infracţionalitatea din oraş - în acest caz, editorii sunt aceia care aleg ştirile ce au nevoie de o atenţie specială.
Alte companii mass-media au experimentat la rândul lor metoda ştirilor bazate pe un algoritm şi în alte domenii, în special în sport. Ştirea generată de robot nu îl va înlocui pe jurnalist, afirmă Ken Schwencke, însă ea permite ca datele disponibile să fie "adunate" şi distribuite mai repede sub forma unui articol.

Muşchi readuşi la viaţă, după o hibernare de 1.500 de ani

Muşchi din Antarctica au revenit la viaţă după o hibernare de 1.500 de ani sub gheaţă, stabilind astfel un nou record pentru organismele vegetale, potrivit unui studiu realizat de oamenii de ştiinţă britanici. Înainte de această descoperire, precedentul record a constat într-o regenerare a unor organisme vegetale congelate ce a fost reuşită după 20 de ani. Doar bacteriile au putut să fie readuse la viaţă după un astfel de interval de timp.
"Acei muşchi se aflau într-o stare de congelare foarte îndelungată" şi "durata lor de supravieţuire este mult mai mare decât tot ce am văzut până acum", a explicat Peter Convey de la British Antarctic Survey, principalul autor al studiului.
Descoperirea are o importanţă deosebită pentru ecosistemele antarctice şi pentru climă, a subliniat acelaşi cercetător, întrucât muşchii sunt principalii producători tereştri de biomasă în regiunile polare din nordul şi sudul planetei. În Antarctica, în special, muşchii stochează carbonul. Aceste vegetale reprezintă veritabile arhive ale condiţiilor climatice din trecut şi permit, din acest motiv, reconstituirea istoricului ce vizează schimbările climei de-a lungul timpului. "Studiul nostru deschide posibilitatea ca şi alte forme forme de viaţă, mai evoluate, să poată să supravieţuiască şi ele pe perioade chiar mai lungi, în permafrost sau în gheaţă", a spus profesorul Convey, adăugând că "acest fapt ar reprezenta un salt mare în raport cu descoperirea recentă".





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.