MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Victorie importantă pentru Opoziţia ucraineană
Premierul ucrainean Mikola Azarov a demisionat ieri din funcţie. "Am luat decizia să cer preşedintelui (Viktor Ianukovici) să-mi accepte demisia din postul de premier, pentru a crea condiţii suplimentare în vederea unui compromis politic şi unei soluţionări paşnice a conflictului", a arătat el într-un comunicat. Demisia sa a fost primită cu un optimism moderat de reprezentaţii Opoziţiei, care au precizat că este vorba despre o "victorie" de parcurs a protestatarilor.
Ulterior, Parlamentul ucrainean a abrogat legile extrem de dure îndreptate împotriva mişcării de contestare, texte care au condus la radicalizarea mişcării proeuropene. În total, 361 de deputaţi au votat pentru abrogarea acestor legi criticate dur de către ţări occidentale şi denunţate ca o atingere adusă libertăţilor. Doi deputaţi au votat împotrivă. Rezultatul votului a fost primit cu aplauze.
Legile împotriva contestării prevedeau pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru blocarea unor clădiri publice şi amenzi sau detenţie administrative pentru manifestanţi care poartă măşti sau căşti, aşa cum poartă numeroşi contestatari la Kiev în prezent. Ele prevedeau de asemenea pedepse cu munca în folosul comunităţii pentru autorii unor mesaje defăimătoare postate pe Internet, prevederi denunţate drept cenzură.
Deputații puterii și opoziției din parlamentul ucrainean (Rada Supremă), reunit marți în sesiune extraordinară pentru a discuta situația din Ucraina, nu au reușit să cadă de acord asupra proiectului de lege privind amnistierea participanților la manifestațiile de protest, discuțiile asupra acestui subiect urmând a fi reluate miercuri, informează ITAR-TASS.
Un mecanic de locomotivă a devenit "guvernator"
Între timp, mişcările de protest s-au radicalizat şi răspandit în aproape toate regiunile din Ucraina. Spre exemplu, sediul Executivului din Liov, ocupat de 300 de militanţi şi protejat de baricade de pneuri şi saci de nisip, a devenit "cartierul general" al protestelor din oraşul situat în vestul Ucrainei. Aici, "comandant" a devenit Andrei Sovolov, un fost mecanic de tren în vârstă de 47 de ani. În pofida statutului dobândit şi a faptului că sediul Guvernului local aflat sub controlul opoziţiei seamănă acum cu o bază militară, Andrei Sokolov nu are înfăţişarea unui revoluţionar. În blugi şi pulover, Sokolov, fost mecanic de tren şi sindicalist, a devenit liderul mişcării de protest din oraşul considerat un bastion al naţionaliştilor, care, de altfel, reprezintă prima revoltă din Ucraina post-sovietică. El riscă 15 ani de închisoare pentru acţiunile sale, însă spune că nu are de gând să renunţe la proteste. "Nu se pune problema să dau înapoi. Fie merg la închisoare, fie obţinem victoria", declară Andrei Sokolov, care speră să facă din oraşul Liov un "model" pentru celelalte regiuni mobilizate împotriva preşedintelui Viktor Ianukovici.
Trupele de intervenţie "expulzate" din oraş
În oraşul Liov, aflat în cea mai mare parte sub controlul opoziţiei, protestatarii au înfiinţat "un parlament popular" în care au inclus manifestanţi şi membri ai opoziţiei, dar şi un "comitet executiv", al cărui nume duce cu gândul la Revoluţia rusă din 1917. Astfel de iniţiative, inedite în Ucraina de la declararea independenţei, în 1991, au început să apară şi în alte regiuni din ţară. În jumătate dintre regiuni, guvernatorii, numiţi de preşedinte, au pierdut controlul administraţiilor locale.
În prima zi de lucru, "comitetul executiv" de la Liov a cerut sprijinul Europei şi al comunităţii internaţionale. De asemenea, comitetul a votat înfiinţarea unei poliţii muncipale autoadministrate şi interzicerea prezenţei pe străzi a forţelor de securitate şi armatei, care ar fi "împiedicat cetăţenii să organizeze manifestaţii paşnice". În acelaşi timp, comitetul a decis expulzarea din oraş a trupelor de intervenţie Berkut şi a stabilit că spitalele locale le vor acorda îngrijri manifestanţilor răniţi, indiferent de oraşul din care provin. Aplicarea acestor decizii rămâne însă sub semnul întrebării, în condiţiile în care guvernatorul Oleg Salo a asigurat că va continua să conducă regiunea "prin telefon", dintr-un loc secret. El a acceptat să-şi semneze demisia săptămâna trecută, după ce protestatarii au ocupat sediul admnistraţiei locale, însă ulterior a dat asigurări că documentul, semnat sub ameninţare, nu este valabil.
Cercetătorii romani le-au venit de hac găurilor negre
Trei cercetători de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale (IŞS) de pe Platforma de Fizică de la Măgurele propun o amprentă unică pentru identificarea dezintegrării găurilor negre microscopice, a căror existenţă este deocamdată ipotetică.
Potrivit unui comunicat de presă al Institutului, identificarea semnăturii propuse de cercetători ar confirma teoria corzilor (string theory) şi ar schimba fizica de azi. "Contribuţiile cercetătorilor români au fost publicate în Journal of High Energy Physics, în Astroparticle Physics, iar un al treilea articol este în curs de publicare într-o altă publicaţie de renume internaţional. Teoriile fizicii actuale spun că masa minimă pe care o poate avea o gaură neagră este de aproximativ 22 micrograme, cunoscută sub numele de masa Planck. Doar în modelele cu extradimensiuni din teoria corzilor însă valoarea masei Planck poate fi de 1016 ori mai mică. În aceste condiţii, ca urmare a interacţiunii dintre razele cosmice de energii ultra înalte şi nuclee din atmosfera Pământului, este posibil să se creeze aşa numitele găuri negre microscopice, a căror existenţă nu este încă dovedită", se arată în comunicatul de presă.
Astfel, cercetătorii Octavian Micu, Laurenţiu Caramete şi Nicuşor Arsene propun în articolele publicate o modalitate unică pentru confirmarea dezintegrării şi deci a existenţei găurilor negre cuantice. Atunci când razele cosmice de energii ultraînalte interacţionează cu nuclee din atmosfera Pământului s-ar forma găuri negre microscopice, care se dezintegrează instantaneu iar cascadele de particule secundare rezultate în urma dezintegrării lasă, în opinia cercetătorilor ISS, o amprentă unică.
Teoria corzilor (string theory) este o teorie unificatoare care încearcă să explice toate particulele elementare şi forţele fundamentale din univers, modelându-le ca vibraţii ale unor corzi microscopice.
Marius Lazurca: România nu este o sperietoare în Găgăuzia
România nu este o sperietoare în Găguzia, iar ideea de organizare a unui referendum a apărut încă din iulie 2003, a declarat ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca. Diplomatul susţine că situaţia din regiunea autonomă a început să se destabilizeze odată cu viziunile europene ale Republicii Moldova şi nu are absolut nicio legătură cu declaraţiile preşedintelui Băsescu privind un eventual proiect de unire a României cu Republica Moldova. "România nu este o sperietoare în Găgăuzia, iar ideea de organizare a unui referendum în regiune a apărut încă din iulie 2013. Este greşit să îi atribuim preşedintelui Traian Băsescu o tulburare a situaţiei din regiunea autonomă", a afirmat ambasadorul României la Chişinău. Marius Lazurca a adăugat că referendumul din Găgăuzia ar fi mai degrabă regizat de unele forţe externe, însă nu a detaliat. Ambasadorul român a apreciat că cetăţenii care locuiesc în Găgăuzia sunt informaţi greşit despre UE, asociind apropierea Moldovei de Europa cu sărăcia şi pierderea autonomiei şi valorilor naţionale.
Declaraţia ambasadorului intervine după ce preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Corman, a afirmat, săptămâna trecută, că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu despre unirea României cu R. Moldova au alimentat iniţiativele pentru organizarea referendumului din Găgăuzia privind o eventuală independenţă.
Karzai: SUA au comis atentate în Afganistan, atribuindu-le talibanilor
Preşedintele afgan, Hamid Karzai, afirmă că serviciile secrete americane au organizat numeroase atentate în Afganistan, inclusiv la palatul prezidenţial, atacuri care în mod normal sunt atribuite insurgenţilor talibani, explicând că obiectivul este destabilizarea Administraţiei de la Kabul.
Hamid Karzai a prezentat o listă cu zeci de atentate comise în Afganistan în ultimii ani. Preşedintele afgan susţine că serviciile secrete americane se află în spatele acestor atacuri, atât în mod unilateral, cât şi prin ajutarea insurgenţilor talibani, conform cotidianului The Washington Post.
Pe lista prezentată de Karzai figurează şi recentul atac armat comis la un restaurant cu specific libanez din Kabul, un incident soldat cu moartea a 21 de persoane, inclusiv a trei cetăţeni americani. Atentatul a fost atribuit talibanilor afgani. Preşedintele Karzai crede că obiectivul acestei conspiraţii ar fi destabilizarea situaţiei din Afganistan, inclusiv a Administraţiei de la Kabul. Cu toate acestea, un oficial de la Preşedinţia afgană recunoaşte că nu există dovezi clare care să confirme implicarea Statelor Unite în atentate.
Mai mulţi oficiali americani au denunţat afirmaţiile lui Karzai, amintind că Washingtonul a oferit miliarde de dolari şi trupe în scopul susţinerii Administraţiei de la Kabul. "Este un punct de vedere profund conspiraţionist, departe de realitate", a reacţionat ambasadorul SUA, James B. Cunningham.
Peste un milion de persoane au semnat o petiţie care cere Braziliei să-i ofere azil lui Snowden
Peste un milion de persoane au semnat o petiţie care cere Braziliei să-i ofere azil lui Edward Snowden, autorul dezvăluirilor despre programe secrete de supraveghere ale Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA), potrivit site-ului de petiţii Avaaz. Lansată la sfârşitul lui 2013, această petiţie a fost semnată până luni de 1,06 milioane de persoane din întreaga lume. Noul obiectiv este obţinerea a 1,25 milioane de semnături.
În cererea adresată preşedintei Braziliei Dilma Rousseff şi ministrului brazilian de Justiţie José Eduardo Cardozo se arată că, "în calitate de cetăţeni ai lumii, consternaţi de încălcarea masivă a vieţii noastre private, vă cerem să oferiţi azil lui Edward Snowden. În calitate de lider al luptei mondiale pentru un Internet liber şi pentru menţinerea vieţii private a indivizilor, Brazilia este adăpostul ideal". Într-o scrisoare deschisă adresată brazilienilor, publicată în decembrie, Edward Snowden, care a obţinut azil temporar în Rusia, până în august, a apreciat că Brazilia, care are o puternică tradiţie în privinţa acordării azilului, este "una dintre democraţiile cele mai interesante şi mai vii din lume". Rousseff a denunţat, atât în ţară, cât şi la ONU, spionajul american care, potrivit unor dezvăluiri de presă la originea cărora se află Snowden, a vizat comunicaţiile preşedintei, dar şi pe cele ale companiei publice petroliere Petrobras şi cetăţenilor brazilieni.
Ea a refuzat să se pronunţe în privinţa unei eventuale acordări a azilului lui Snowden, atât timp cât Brazilia nu a primit o cerere în acest sens.
Campania în favoarea găzduirii informaticianului a fost lansată de către brazilianul David Miranda. El este partenerul jurnalistului american Glenn Greenwald, instalat în această ţară, care a divulgat un anumit număr de documente furnizate de către Edward Snowden.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
