Trei comune din Vrancea au venituri sub un sfert din cheltuieli
Trei comune din Vrancea nu îşi pot acoperi nici măcar un sfert din cheltuielile administrative, destinate salariilor pentru angajaţi şi îndemnizaţii pentru aleşi şi cheltuielile minime de funcţionare, potrivit unui studiu dat publicităţii de Institutul de Politici Publice (IPP). Este vorba despre două comune conduse de edili PSD, Dumitreşti şi Nereju, şi una PNL, Mera. La nivel naţional sunt cel puţin 90 de astfel de localităţi, mai mult de jumătate fiind în regiunea de Nord-Est a Romaniei, acestora Guvernul transferându-le doar în ultimul an din Bugetul de Stat aproximativ 300 milioane de lei (peste 65 milioane euro). Potrivit datelor oficiale, Mera figurează cu 4.007 locuitori, ponderea veniturilor proprii în totalul cheltuielilor fiind de numai 22%. La Dumitreşti sunt 4.852 locuitori, iar ponderea este tot de 22%, în timp ce la Nereju sunt înregistraţi 4.420 locuitori, ponderea veniturilor proprii fiind de 24%. O situaţie la fel de critică este şi la Vidra, unde valoarea medie a veniturilor proprii pe cap de locuitor este de numai 50 lei. „Doar 50 de lei reprezintă valoarea medie a veniturilor proprii (provenind din taxe şi impozite locale) pe cap de locuitor în unele dintre aceste comune (ex: Holboca – judeţul Iaşi, Vidra – judeţul Vrancea), în timp ce altele colectează şi de 200 de ori mai mult (Şistarovăţ, judeţul Arad - 11.728 lei/locuitor, Secaş, judeţul Timiş - 8.351 lei/locuitor). Asta nu împiedică însă comunele sărace să facă cheltuieli care depăşesc de sute de ori veniturile pe care sunt capabile să le colecteze, preferând să exercite încontinuu presiune pe Consiliile Judeţene şi pe Guvern, pentru a obţine bani prin diferite alte canale (ex: fondul de rezervă, fonduri speciale ale ministerelor)”, se arată în informarea celor de la IPP. Institutul solicită Guvernului să oprească finanţarea de la bugetul central a localităţilor incapabile să încaseze taxele şi impozitele de la proprii cetăţeni şi propune referendumuri locale pentru contopirea localităţilor de acest gen cu altele învecinate şi diversificarea surselor de finanţare. „România are astăzi aproape 3.200 de localităţi (mai multe decât Polonia - 2.800, la o populaţie dublă), ţara noastră încăpăţânându-se să nu canalizeze resursele publice (interne şi externe) către anumite zone în care să existe şi concentrare de populaţie pentru a se atinge un impact sporit, ci în cele mai îndepărtate cătune, cu câteva gospodării cărora li s-a cerut totuşi să aleagă primarul şi un întreg aparat administrativ. Doar 10% din localităţile din România îşi permit astăzi să acopere integral din venituri proprii (impozite şi taxe locale) cheltuielile de funcţionare (care se ridică în medie la aproximativ 1 milion lei/an la o comună)”, concluzionează studiul IPP. (Iulia CREŢU)