Politică

Funcţionarii slab pregătiţi şi nemotivaţi fac “praf” banul public

Camera de Conturi Vrancea atrage atenţia că principala cauză a deficienţelor constatate în gestionarea banului public din primării este slaba pregătire a personalului din administraţie şi lipsa motivaţiei financiare u veniturile nerealizate la primăriile controlate s-au ridicat la peste 10 milioane lei u La Nereju şi Paltin s-au “pierdut” sume cât bugetele locale prin neînregistrarea unor maşini şi amenzi

Curtea de Conturi a dat publicităţii rezultatele controalelor care au fost efectuate în anul 2015 pentru activitatatea din 2014 a unităţilor administrativ teritoriale şi societăţilor din subordinea acestora. Cele mai multe nereguli constatate au fost legate de normele financiar – contabile, precum şi neurmărirea încasării unor venituri, se arată în ”Raportul finanţelor publice locale pe anul 2014”. Camera de Conturi Vrancea a verificat activitatea din 48 de comune din judeţ. De menţionat, aşa cum se arată în raport, că în cazul a 15 comune acţiunea se află în procedura de valorificare. La nivelul tuturor entităţilor verificate, valoarea veniturilor nerealizate a fost de 10,8 milioane lei, iar a prejudiciilor bugetelor auditate de 5,1 milioane lei. “Cele 212 cazuri de abateri de la disciplina bugetară, economică şi financiară au generat, la nivelul entităţilor verificate, consecinţe negative asupra bugetelor gestionate, din punct de vedere al realizării şi utilizării resurselor financiare şi au denaturat în aceeaşi măsură realitatea şi exactitatea datelor prezentate în situaţiile financiare aferente anului bugetar 2014”, arată Camera de Conturi Vrancea.

Angajaţi slabi şi legislaţie stufoasă

Neregulile la Paltin, comună condusă de Tudorel Bîtcă, au fost numeroase

Chiar dacă s-ar putea crede că motivele neregulilor ar putea fi dorinţa de a “câştiga” a celor din administraţie, Curtea de Conturi atrage atenţia că de vină sunt problemele cu angajaţii din administraţia locală în ceea ce priveşte pregătirea şi plata acestora. “Cauza principală a producerii acestor abateri o reprezintă slaba pregătire profesională a personalului cu atribuţii în domeniu, corelată cu necunoaşterea reglementărilor legale în domeniul financiar – contabil sau interpretarea eronată a acestora. Acestea sunt la rândul lor consecinţe directe ale lipsei motivaţiei financiare care să atragă personal pregătit, dar şi al unei legislaţii stufoase, intrepretabile şi în continuă schimbare pentru domeniile diverse gestionate la nivelul administraţiei locale, ca urmare a creşterii autonomiei locale, a evoluţiei societăţii în ansamblul ei, faţă de resursele materiale, umane, financiare şi informaționale de care dispun aceste comunităţi”, se arată în raportul Camerei de Conturi Vrancea.

Deficienţe la evidenţele contabile şi fiscale

Printre problemele constatate la primării au fost neorganizarea şi neconducerea evidenţei contabile conforme normelor metodologice, neorganizarea corespunzătoare a evidenţei sintetice şi analitice, neconcordanţa datelor înregistrate în evidenţa tehnico – operativă cu cele înscrise în situaţiile financiare, neconcordanţe între evidenţa contabilă şi cea fiscală, menţinerea în evidenţa contabilă şi fiscală a unor drepturi de creanţă ce aparţin unor contribuabili radiaţi. De exemplu, la Paltin s-a constatat depunerea cu întârziere a numerarului provenit din încasarea veniturilor cuvenite bugetului local. La alte primării au fost mijloace de transport înmatriculate pe raza localităţii şi nedeclarate ulterior de către contribuabilii pe care le deţin, fie că este vorba de persoane fizice şi juridice, cum ar fi la Nereju şi Paltin. Tot în aceste localităţi nu s-au aplicat toate măsurile de executare prevăzute de Codul de procedură fiscală şi s-au prescris termenele de aplicare. La Jitia s-a constatat nestabilirea şi neîncasarea taxei pe terenurile/clădirile concesionate/închiriate.

“Gaură” de 2 milioane de lei în comuna tăietorilor de lemn

Camera de Conturi Vrancea arată că un exemplu pentru “lipsa de preocupare a autorităţilor locale în vederea realizării veniturilor proprii la nivelul potenţialului lor real” este la Nereju, în ceea ce priveşte înregistrarea mijloacelor de transport din comună. “În urma verificării s-a constatat că pentru un număr de 417 mijloace de transport (autovehicule şi remorci) deţinute în proprietate de persoane fizice şi juridice, înmatriculate conform evidenţei Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Vrancea în localitatea Nereju, nu au fost înregistrate în vederea încasării, obligaţiilor fiscale (impozit pe mijloacele de transport) datorate bugetului local. Pentru înmatricularea mijloacelor de transport achiziţionate, contribuabilii în cauză au achitat la entitate contravaloarea taxei de înmatriculare şi au beneficiat de ştampila primăriei pe fişa de înmatriculare, dar ulterior operaţiunii nu au depus declaraţii fiscale, precum şi copii ale documentelor prevăzute de lege (carte de identitate, factură, contract de vânzare), în vederea stabilirii impozitatului anual pe mijlocul de transport cuvenit bugetului local”, se arată în raportul Curţii de Conturi. Valoarea creanţelor neîncasate (inclusiv accesorii) s-a ridicat la 2,026 milioane lei, care înseamnă peste 40% din totalul veniturilor realizate din comună în anul 2014, respectiv mai mult decât dublul veniturilor proprii realizate la bugetul local. 

La Paltin s-au “pierdut” datorii cât bugetul pe un an

Curtea de Conturi a descoperit şi la Paltin o serie de probleme, în urma verificării realităţii datelor înscrise în evidenţa fiscală cu cele din evidenţa financiar – contabilă şi cu cele preluate în balanţele de verificare şi înscrise în situaţiile financiare de la finalul anului 2014. Astfel, obligaţiile de plată ale contribuabililor, stabilite în 2014 nu sunt individualizate în titluri de creanţă emise, respectiv decizii de impunere transmise acestora. Situaţiile nu au cuprins toate creanţele de încasat la nivelul entităţii. “Abaterea se datorează, pe de o parte, faptului că nu au fost întocmite în cursul anilor 2012 – 2014 bordeuri de debite pentru amenzile primite spre urmărire şi încasare şi nici pentru impozitul stabilit asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele fizice şi juridice cu domiciliul pe raza localităţii, iar pe de altă parte, nereflectării în contabilitate”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Au închis ochii la amenzi


Neregulile la Paltin au fost mai numeroase, cum ar fi faptul că nu s-a condus o evidenţă analitică a contribuabililor care datorau sume reprezentând amenzi, nu au fost indentificate ca fiind în registrul de intrare – ieşire a corespondenţei procese- verbale de sancţionare a contravenţiilor, care nu s-au prezentat în timpul acţiunii desfăşurate în vederea cunoaşterii valorii sancţiunilor pentru a fi înregistrată în evidenţa fiscală şi contabilă. Toate aceste deficienţe au dus la neînregisrarea fiscală şi contabilă şi neurmărirea unor creanţe bugetare din impozit pe mijloacele de transport (inclusiv accesorii) şi amenzi în sumă de 677.000 lei. Suma stabilită este mai mare decât totalul veniturilor proprii încasate la bugetul local în anul 2014, de 613.000 lei. (M. BOICU)

---