Vrancea vrea modernizare, nu conservare - Proiectele pe mediu pentru natură, “îngropate” de cele pentru utilităţi
Cele mai valoroase proiecte pe mediu, pe bani europeni, care se derulează în Vrancea, nu sunt neapărat pentru protecţia mediului sau pentru conservarea siturilor naturale. O raportare a Ministerului Mediului cu proiectele europene în derulare în judeţ arată că grosul banilor din proiecte au mers către investiţii ale Companiei de Utilităţi Publice SA, Consiliul Judeţean Vrancea sau Primăria Focşani care au implementat programe pentru dezvoltarea reţelelor de utilităţi. În total, acestea cumulează investiţii de peste jumătate de miliard lei. În comparaţie, proiectele care vizează direct investiţii în protecţia mediului din Vrancea se ridică la peste 12 milioane lei. CUP a implementat două proiecte, unul pentru “Reabilitarea şi modernizarea sistemului de apă şi apă uzată”, în valoare de 441.765.258 lei şi al doilea pentru “Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectului regional Extinderea şi modernizarea sistemului de apă şi canalizare în Vrancea, etapa a doua”, în valoare de 19.538.136 lei, proiect ce ar trebui să fie gata la finele acestui an.
Banii europeni vin şi la Oprişan
Consiliul Judeţean Vrancea derulează un proiect pentru “Sistemul de management integrat al deşeurilor solide în Vrancea”, care la finele anului trecut abia atingea stadiul fizic de 26% şi financiar de 12%. Tot pe mediu, Primăria Focşani a implementat un proiect pentru modernizarea sistemului centralizat de încălzire. Este vorba despre “Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Focşani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice” în valoare de 105.954.803 lei, în care trei contracte au fost finalizate, iar altele trei sunt în diferite stadii de implementare. Stadiul financiar al proiectului este de 12%, iar data estimată pentru finalizare este luna iunie a acestui an.
APM are proiect pentru siturile Cenaru şi Reghiu Scrutaru
Rezervaţiile naturale sunt mai protejate decât oamenii
Până la finele acestui an ar trebui să fie gata şi mai multe proiecte destinate protecţiei mediului, în judeţul nostru. Valoarea lor totală este cu mult mai mică în comparaţie cu cele de mai sus. Unul dintre programe este destinat “Pădurii Dălhăuţi – sit de importanţă comunitară reprezentativ pentru zona subcarpatică a Vrancei”, unde beneficiar este Asociaţia Una E Natura, care derulează un proiect în valoare de 577.434 lei. Pentru proiectul “Conservarea biodiversităţii în situl Natura 2000 Subcarpaţii Vrancei”, aceeaşi asociaţie a obţinut o finanţare de 4.228.760 lei. Un alt proiect eco vizează “Managementul conservativ şi participativ în situl Natura 2000 Soveja”, derulat de Asociaţia Eco-Durabil Bucureşti, în valoare de 2,2 milioane lei. Proiecte pe mediu derulează şi două instituţii publice. Astfel, de “Protejarea pădurilor – Conservarea biodiversităţii şi conştientizarea publicului” se ocupă Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi, care a obţinut un grant de 879.413 lei, în timp ce Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea a câştigat un proiect în valoare de 1,3 milioane lei pentru “Îmbunătăţirea managementului siturilor de interes comunitar Cenaru şi Reghiu Scrutaru”. Bani şi mai mulţi au venit pentru “Siretul Verde – crearea sistemului de management integrat Natura 2000 pentru Lunca Siretului Inferior şi ariile protejate suprapuse”. Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice a câştigat o finanţare de 3,1 milioane lei. În ciuda acestor proiecte, Uniunea Europeană mai are în continuare mulţi bani care se vor accesaţi pentru proiecte serioase şi implementate la timp, cu scopul de a se reduce decalajele de dezvoltare dintre estul şi vestul Europei. (Iulia CREŢU)