Regionalizarea şi justiţia în Vrancea
„Raţional ar fi sa avem câte o curte de apel în fiecare regiune”, susţinea recent premierul Victor Ponta şi nu am remarcat să fi fost contrazis de vreun alt oficial sau vreo autoritate publică.
Putem considera ca fiind o certitudine că regionalizarea se va realiza şi cunoaştem şi termenul limită, adică sfârşitul acestui an, ulterior finalizării acţiunii de revizuire a Constituţiei. Potrivit Programului de guvernare 2013-2016, dar şi declaraţiilor publice ale responsabililor guvernamentali, reorganizarea administrativ teritoriala a României, prin înfiinţarea regiunilor, trebuie să fie finalizată pana la 31 decembrie 2013, astfel încât acestea să fie exigibile la finanţări în exerciţiul financiar multianual 2014-2020 al Uniunii Europene.
Haideţi să vedem ce ar însemna regionalizarea sistemului judiciar pentru judeţul nostru.
În Vrancea avem un tribunal şi trei judecătorii. Acestea nu ar trebui să fie afectate în nici un fel de regionalizare. Tribunalul este suprapus peste unitatea teritorial-administrativă care este judeţul şi care ar trebui să funcţioneze în continuare ca structură teritorială distinctă, indiferent câte regiuni vor fi înfiinţate. Recentele concluzii ale Forumului constituţional cu privire la propunerile de modificare a Constituţiei nu conţin şi propunerea desfiinţării judeţelor. Tribunalul Vrancea va deservi în continuare populaţia judeţului. Din nefericire, Judecătoria Adjud nu a scăpat de malaxorul reorganizării instanţelor judecătoreşti derulat de Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiind propusă pentru desfiinţare, însă acest lucru nu are de-a face cu regionalizarea.
Adevărata problemă ar apărea la nivelul curţii de apel Galaţi. Dacă în cele din urmă s-ar impune varianta de regionalizare cea mai vehiculată acum, împărţirea României în 8 regiuni, curtea de apel cu care suntem obişnuiţi s-ar afla în reală dificultate. Având în vedere actualele proiecţii, în regiunea preconizată pentru Vrancea funcţionează în prezent două curţi de apel. Astfel, Curtea de apel Galaţi ar intra în cursă directă pentru supravieţuire cu curtea de apel din Constanţa. Nu ştim care sunt criteriile care vor conta pentru a stabili care din cele două va rămâne unica instanţă a regiunii, însă putem presupune că faţă de importanţa economică, socială şi, nu în ultimul rând, politică Galaţiul nu porneşte cu prima şansă. Aceasta deşi Curtea de Apel Galaţi este printre cele mai vechi instanţe din România, ea apărând prin mutarea în 1886, a Curţii de Apel înfiinţată încă din 1864 chiar de Cuza Vodă în Focşaniul unirii şi al nostru.
Principala problemă creată de distanţarea curţii de apel ar fi desigur îngreunarea accesului la justiţia cailor de atac pentru justiţiabilii din Vrancea. Între Focşani şi Constanţa sunt 276 de kilometri, iar între Câmpuri şi Constanţa sunt peste 350 km. Faţă de cei 100 până la Galaţi efortul în timp şi costuri este important. Anul trecut aproximativ 5.000 de locuitori din Vrancea au avut o afacere judiciară la Curtea de apel Galaţi. Toţi aceştia ar trebui migreze către Constanţa, un oraş totuşi dificil accesibil pentru justiţiabilul obişnuit. Efectele vor viza şi costurile dosarului, sumele cerute de avocaţi trebuind să crească pentru a acoperi costurile de deplasare. Toate acestea vor duce cu certitudine la un recul a intenţiei justiţiabililor vrânceni de a contesta hotărârile judecătoreşti pronunţate în Vrancea. Tot mai multe hotărâri vor rămâne aşa cum au fost pronunţate de instanţele din Vrancea, crescând astfel şi presiunea pentru calitatea judecăţii locale.
Discuţiile despre regionalizare, cel puţin în măsura în care au fost făcute publice, se rezumă la un nivel superficial, în care implicaţiile şi costurile pentru cetăţeni sunt ignorate. Fără a urmări neapărat logica drobului de sare, cred că cel puţin în dezbaterile ce vor avea loc în Focşani şi în judeţ trebuie să avem în vedere şi implicaţiile previzibile ale regionalizării asupra sistemului judiciar local.
Adrian Toni Neacşu