Lecţia de democraţie din 16 noiembrie 2014
Putem considera victoria categorică a lui Iohannis în al doilea tur de scrutin un adevărat miracol, unul din acele miracole întâlnite adesea în istoria românilor. Susţinem acest lucru având în vedere faptul că Victor Ponta câştigase în mod detaşat primul tur de scrutin. În plus, este preşedintele celui mai mare partid politic din România, care are o infrastructură teritorială puternică şi cei mai mulţi primari şi consilieri. De asemenea, a fost susţinut de coaliţia politică PSD-UNPR-UDMR-PLR a lui Tăriceanu şi în calitate de prim-ministru a putut să facă numeroase pomeni electorale care să-i aducă voturile unor categorii sociale. Nu suntem împotriva majorării salariilor, alocaţiilor şi pensiilor, dar această majorare putea fi realizată mai înainte, nu între cele două tururi de scrutin.
Nu eşti votat cand furi oamenilor drepul de a vota
Toate aceste premise favorabile îl dădeau câştigător sigur pe Victor Ponta. Cum se explică totuşi înfrângerea sa şi victoria lui Klaus Iohannis? Principala cauză a pierderii alegerilor de către Ponta a fost strategia politică greşită privind organizarea alegerilor pentru românii din Diaspora. În mod normal ar fi trebuit înfiinţate un număr suficient de secţii de votare care să asigure exercitarea dreptului de vot, un drept fundamental pentru toţi românii din afara graniţelor. De teamă că majoritatea romanilor din Diaspora vor vota cu Iohannis, MAE a refuzat să înfiinţeze noi secţii de votare, deşi BEC aprobase acest lucru ca fiind legal. S-ar fi evitat astfel situaţiile umilitoare în care au fost puşi românii din Diaspora, cozile nesfârşite de la secţiile de votare şi imposibilitatea în care s-au aflat unii români de a-şi exercita dreptul de vot. Frustrarea şi nemulţumirea celor peste 3,5 milioane de români s-a transmis rudelor şi concetăţenilor din ţară, generând o stare emoţională excepţională concretizată în demostraţiile din marile oraşe din ţară, care au schimbat opţiunea de vot a numeroşi români. Aceasta a însemnat pierderea a milioane de voturi pentru Ponta.
Aroganţă, corupţie, nedreptate, amnistie şi graţiere
O altă cauză a pierderii alegerilor de către Victor Ponta a fost aroganţa acestuia, afişată în confruntările cu Klaus Iohannis, cât şi în ieşirile sale publice, care amintea de aroganţa lui Adrian Năstase şi degaja un anumit dispreţ faţă de cetăţeni. Aceasta a sporit nemulţimirea cetăţenilor şi schimbarea opţiunii de vot. Putem adăuga la aceste cauze şi corupţia numeroşilor baroni, parlamentari şi miniştri PSD, anchetaţi şi arestaţi de DNA, unii dintre ei condamnaţi definitiv. Spre exemplificare, menţionăm unul dintre cele mai mari cazuri de corupţie în care sunt implicaţi lideri importanţi ai PSD, Victor Hrebenciuc, Andrei Hrebenciuc, fiul său, şi Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta, care intenţionau să-şi însuşească ilegal mii de hectare de pădure. Asta în timp ce unii cetăţeni români, muritori de rând, nu reuşesc să intre în proprietatea a 1-2 ha de pădure, deşi au titlu de proprietate. S-ar putea adăuga şi alte cazuri de megacorupţie, cum ar fi cel al acordării de licenţe de către compania Microsoft pentru calculatoarele folosite în şcolile din România, exemplu tipic al corupţiei transpartinice. Culmea ironiei o reprezinţă faptul că în locul înlăturării corupţiei din partidele politice se elabora o lege a amnistiei şi graţierii, având ca scop eliberarea din închisori a celor condamnaţi până la 7 ani, unde se încadrau majoritatea celor condamnaţi pentru corupţie.
Cetăţenii, mai inteligenţi decât politicienii
O parte importantă a populaţiei a sesizat pericolul ca un singur partid politic să deţină întreaga putere în stat: preşedinţia, guvernul şi parlamentul, care ar creea premisele întoarcerii la partidul stat. Alianţa păguboasă a PSD cu PRM, partid extremist condus de CV Tudor, care a iritat UDMR şi cu PP-DD-ul lui Dan Diaconescu, reprezintă o altă cauză a eşecului lui Ponta în alegeri. Cetăţenii României, din interiorul ţării şi din străinătate, au demonstrat spirit civic şi maturitate politică şi că sunt mai inteligenţi decât politicienii, cărora le-au dat o veritabilă lecţie de democraţie. Aici trebuie să remarcăm contribuţia hotărâtoare a tinerilor care s-au mobilizat prin reţelele de socializare şi au înclinat balanţa votului. Rolul tinerilor în alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie poate fi asemănat cu rolul pe care l-au avut în revoluţia din 1989. De fapt, alegerile din noiembrie 2014 pot fi considerate o etapă a revoluţiei din decembrie 1989. Principalele urmări ale acestei lecţii de democraţie sunt consolidarea regimului democratic şi teama partidelor şi politicienilor de votul cetăţenilor.
Ca locuitor al Focşaniului, sunt bucuros să constat că acest oraş, considerat fief al PSD-ului, sub oblăduirea lui Marian Oprişan, a acordat cele mai multe voturi lui Klaus Iohannis, alături de oraşele Iaşi şi Suceava, formând o triadă de aur într-o Moldovă tradiţional PSD-istă. S-ar putea ca aceasta să însemne începutul sfârşitului puterii PSD din Vrancea.
Prof. Mihai Momanu
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
