“Ţara Vrancei - o istorie a obştilor răzăşeşti” se lansează vineri
Profesorul de istorie şi publicistul focşănean Cezar Cherchiu va lansa vineri, 7 august, o nouă lucrare document sub titulatura “Ţara Vrancei - o istorie a obştilor răzăşeşti”, care se doreşte a fi o istorie a obştilor de moşneni din judeţ. Evenimentul va avea loc la Biblioteca Judeţeană “Duiliu Zamfirescu” din Focşani, începând cu ora 10.00. Cartea se doreşte a fi o lucrare document, “unitară care să înmănunchieze ştirile scrise şi nescrise despre obştea vrânceană şi oamenii ei”, după cum susţine autorul, “fiu de răzeş, născut în ambientul muntelui, <>” şi „cunoscător profund al tainelor obârşiei sale”, aşa cum îl numeşte academicianul Valeriu D. Cotea pe profesorul Cezar Cherciu. “Dedic această carte-document altarului natural al Vrancei, Vrâncenilor şi Strămoşilor mei moşneni!”, este mesajul de început al autorului către cititori. Profesorul Cherciu face o descriere succintă a lucrării sale în cuvântul de început: “Cartea cuprinde două părţi. În cele patru capitole ale primei părţi este prezent cadrul geografic al pământului de legendă a Vrancei şi începutul de viaţă socială a satului vrâncean. Capitolele trei şi patru se referă la evoluţia istorică şi demografică a obştii vrâncene, care a trecut de la obştea devălmaşă la obştea devălmaşă pe sate. Cititorul va cunoaşte momentele de refacere a obştilor vrâncene între 1919 – 1921 şi lupta acestora cu societăţile forestiere străine, care au distrus în măreţia codrului vrâncean (1920 - 1938) aducând doar jale, lacrimi şi distrugeri. Toate aceste capitole reactualizează opera înaintaşilor care au scris despre Vrancea şi se încheie cu un capitol de suflet şi cuget intitulat “Vrancea şi vrâncenii în conştiinţa generaţiilor”. Cea de-a doua parte a lucrării valorifică îndeosebi tezaurul arhivistic al celor peste 350 de dosare de documente care îi dau lucrării calitatea de carte- document. Trebuie spus că aceste documente văd pentru prima dată lumina tiparului, reliefând viaţa şi activitatea celor 27 de obşti”, spune autorul.
Oştile, ce au fost şi ce au ajuns
Pe baza documentelor aflate la Arhivele Statului, în lucrare este prezentată fiecare obşte din judeţ, iar autorul subliniază situaţia economică, administrativă şi evoluţia financiară de la începuturi şi până la actul naţionalizării din anul 1948, când pădurea devine "un bun al întregului popor". În plus, sunt prezentate şi informaţii interesante despre localităţile din Vrancea istorică, din care nu pot lipsi Biserica şi Şcoala, cu oamenii luminaţi care au împins înainte comunităţile. Un exemplu de succes în acest sens este Neculai Jecheanu, de la Obştea Vrîncioaia, care este prezentat ca un model demn de urmat în ceea ce priveşte buna administrare a treburilor obştii. "Obştile de moşneni sau răzeşi au fost în fond motoarele care au asigurat evoluţia socială şi economică a vechilor aşezări ale Vrancei, moştenite de noi cei de astăzi", spune profesorul Cherciu, care adaugă că şi-a scris lucrarea respectand adevărul istoric, "fără părtinire, echilibrat şi obiectiv". Cu toate că obştile din judeţ deţin suprafeţe uriaşe de pădure, cu care unii s-au îmbogăţit, doar câteva dintre obştile vrâncene - şi nu neapărat cele mai bogate - au sprijinit apariţia acestei lucrări, la care profesorul Cherciu lucrează de opt ani. Cel mai probabil, liderii obştenilor erau ocupaţi cu administrarea gaterelor care au umplut zona de munte. Aceştia ar face bine să citească istoria obştilor de răzeşi pentru a nu mai repeta greşelile perioadei interbelice, când codrii au fost realmente decimaţi. "Jos pustiu şi jale, sus ruini şi devastări", după cum se rezuma situaţia codrilor din acei ani. Despre valoarea cărţii sunt invitaţi să vorbească vineri profesorul negrileştean Costică Neagu şi inginerul silvic Nicolae Bogdan, ambii colaboratori de cursă lungă ai Ziarului de Vrancea, care s-au remarcat prin constanţa cu care vorbesc public despre patrimoniul natural din Vrancea. Lucrarea profesorului Cezar Cherciu va putea fi cumpărată de la librăriile din Focşani. (M. VLĂDESCU,G. SAVA)
Ce păduri deţin obştile vrâncene
Potrivit datelor oficiale de la Comisariatul de Regim Silvic şi Vânătoare Vrancea preluate în lucrarea “Ţara Vrancei- o istorie a obştilor răzăşeşti”, suprafaţa obştilor din Vrancea (2014) ocupă un total de 64.741,41 din care: obştea Nereju-4.524,1 ha; obştea Paltin- 2.100,4 ha; obştea Bîrseşti- 1.395, 3 ha; obştea Topeşti- 1.425,8 ha; obştea Poduri- 8.028 ha; obştea Prisaca- 280,6 ha; obştea Spulber- 1.034,2 ha; obştea Valea Sării- 1.415,6 ha; obştea Prahuda- 202,7 ha; obştea Herăstrău- 1.070,7 ha; obştea Colacu- 861,7 ha; obştea Năruja- 2.673,3 ha; obştea Negrileşti- 3.227,1 ha; obştea Nistoreşti- 2.811,1 ha; obştea Poiana- 3.340,2 ha; obştea Spineşti- 2.542,6 ha; obştea Viişoara- 2.702,4 ha; obştea Vrâncioaia- 1.734 ha; obştea Condratu- Vizantea- 2.496 ha; obştea Coza- 2.439 ha; obştea Hăulişca-2.653 ha; obştea Păuleşti- 3.838 ha; obştea Tulnici- 14.180,2 ha; obştea Burca- Vidra- 121 ha; obştea Ruget- 56,6 ha; obştea Vidra- Scafari 76, 6 ha; obştea Voloşcani- 2.550,3 ha; obştea Vidra- 2.076,1 ha; obştea Tichiriş- 1.285 ha (total 29 de obşti de moşneni pe raza Vrancei istorice).