MOZAIC STIRI ECONOMICE: Service-urile auto acuză Asirom că plăteşte parţial şi cu întârziere daunele
Asociaţia Societăţilor de Service Auto Independente (ASSAI) a avertizat, joi, că păgubiţii în urma accidentelor auto care trebuie să primească despăgubiri în baza poliţelor de răspundere civilă auto (RCA) emise de către compania de asigurări Asirom, liderul pieţei, întâmpină probleme grave, deoarece daunele sunt plătite, de regulă, parţial şi cu întârziere. Asirom, companie controlată de grupul austriac Vienna Insurance Group (VIG), a ajuns liderul pieţei RCA după falimentul societăţilor Astra şi Carpatica Asig, având o cotă de piaţă de 22,3% la jumătatea acestui an, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Potrivti ASSAI, în cazul poliţelor RCA emise de Asirom, "despăgubirea se efectuează, de regulă, în afara termenului legal; despăgubirea se efectuează de regulă, doar parţial, atât cât consideră Asirom; păgubiţii RCA sunt programaţi la constatarea daunelor, în multe situaţii, în afara termenului legal", arată comunicatul asociaţiei. În plus, reprezentanţii service-urilor auto acuză Asirom că nu răspunde, în multe situaţii, în termenul legal la solicitarea de comunicare a valorii maxime a despăgubirii solicitate, iar valoarea maximă de despăgubire este de multe ori subevaluată semnificativ, păgubitul RCA primind cu 30-50% mai puţin decât ar trebui. “Toţi coloşii cu picioare de lut din piaţa RCA au avut aceeaşi soartă în ultimii doi ani. Cu toţii au acumulat o cotă de piaţă ridicată pe segmentul de risc ridicat cum este produsul RCA, au deţinut un portofoliu format preponderant din acest produs obligatoriu, au vândut un RCA mai ieftin, au întâmpinat grave probleme atunci când a fost vorba de plata daunelor, au avut un număr ridicat de reclamaţii şi care, în final, s-au prăbuşit în braţele Fondului de Garantare a Asiguraţilor”, a declarat preşedintele ASSAI, Cristian Muntean. ASSAI cere ASF să intervină în acest caz, pentru ca firma de asigurări să opereze în conformitate cu legislaţia românească. Guvernul a aprobat, recent, la presiunile patronatelor din transportul rutier, o Ordonanţă de Urgenţă care impune îngheţarea preţurilor RCA pentru şase luni, prin fixarea unor preţuri maxime de către ASF. Măsura este fără precedent după intrarea României în Uniunea Europeană, în condiţiile în care Comisia Europeană permite astfel de măsuri doar în cazuri excepţionale.
ASF nu are voie să intervină în comisioanele brokerilor
Norma nr. 39/2016 privind asigurările auto din România (RCA) a fost publicată joi în Monitorul Oficial, iar din aceasta a fost eliminată posibilitatea intervenţiei Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în cazul comisioanelor brokerilor, a anunţat Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări din România (UNSICAR). Potrivit UNSICAR, în contextul OUG 54/2016, care prevede instituirea de preţuri plafonate, fapt fără precedent în Uniunea Europeană, legislaţia secundară elaborată de ASF nu poate schimba fundamental traiectoria pieţei RCA. Astfel, asociaţia pledează pentru “revenirea cât mai curând la o piaţă RCA liberă, caracterizată de libertate comercială deplină de concurenţă consistentă şi corectă”. “Noua formă a normei RCA a preluat în bună parte solicitările noastre şi, deşi apreciem acest lucru, considerăm că există încă aspecte funcţionale unde se manifestă tendinţe de suprareglementare. Sperăm însă ca acestea să fie eliminate odată cu maturizarea pieţei RCA din România, fenomen pe care îl aşteptăm să se producă după perioada de plafonare a tarifelor”, a declarat preşedintele UNSICAR, Bogdan Andriescu. La solicitarea UNSICAR, ASF a eliminat din textul normei RCA prevederea conform căreia ar fi putut interveni în sensul plafonării comisioanelor de intermediere. Asociaţia susţine că o eventuală intervenţie ASF în această direcţie ar fi limitat inclusiv modelele de business ale asigurătorilor şi ar fi împiedicat sau încetinit inclusiv apariţia unor noi jucători în piaţa RCA, fapt ce ar atrage o şi mai mare limitare a concurenţei în această piaţă. “Noi considerăm că numai o concurenţă consistentă în piaţa RCA va regla cu adevărat lucrurile, dar acest lucru poate fi obţinut prin reglementări suple şi flexibile, ceea ce încă nu se întâmplă. Ne aşteptăm ca viitoarea legislaţie RCA să fie cât mai flexibilă, astfel încât autorităţilor să le fie simplu să promoveze sau să atragă investiţii suplimentare în această piaţă”, a completat Andriescu.
Romsilva vinde brazii pentru Crăciun cu preţuri cuprinse între 10 şi 150 de lei
Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva anunţă, joi, că în acest an oferă spre vânzare peste 61.000 de pomi de Crăciun, cei mai mulţi dintre ei, peste 41.000, fiind brazi, iar restul, molizi. Preţurile pentru un pom de Crăciun încep de la 10 lei, dar pot ajunge la 150 de lei pentru puieţii ornamentali, iar, în cazul pomilor cu înălţimea de peste trei metri, preţurile pornesc de la 20 de lei pentru fiecare metru. Aproape 36.000 de pomi de Crăciun sunt recoltaţi din culturi dedicate, precum cele aflate sub culoarele electrice, ori din operaţiunile silvice de rărituri, prin îndepărtarea arborilor tineri care împiedică dezvoltarea pădurii din care provin, precizează Romsilva. De asemenea, peste 25.000 de pomi de Crăciun sunt puieţi ornamentali, din pepinierele Romsilva, aceştia putând fi vânduţi cu rădăcină protejată sau direct în ghivece, urmând să atingă dimensiunile pomilor de Crăciun în şapte ani. Cei mai mulţi puieţi ornamentali de brad provin din pepinierele din judeţele Suceava, Ilfov, Prahova şi Cluj, potrivit Romsilva. Preţurile de vânzare sunt aceleaşi ca în ultimii ani, precizează Regia Naţională a Pădurilor. Astfel, pentru pomii de Crăciun recoltaţi din regenerări naturale, preţurile variază între 10 şi 30 de lei, în funcţie de specie şi înălţime. În schimb, pentru pomii cu înălţimea de peste trei metri, consideraţi comenzi speciale, preţurile sunt stabilite de direcţiile silvice, pornind de la 20 de lei pentru fiecare metru înălţime, spun reprezentanţii Romsilva. Pentru puieţii ornamentali, preţurile variază între 30 şi 150 de lei, mai arată instituţia, precizând că vânzarea pomilor de Crăciun se face de către fiecare direcţie silvică în parte, în funcţie de comenzile primite de la agenţii comerciali sau direct către persoanele fizice.
Coface: Circa 3 milioane de români au fost acţionari la o firmă după 1990
Aproximativ trei milioane de români au fost acţionari la o firmă după prăbuşirea regimului comunist, ceea ce face din România ţara din regiune cu cea mai mare rată de antreprenoriat, deşi numărul de firme raportat la populaţie este foarte scăzut, arată un raport al companiei Coface, publicat ieri. Coface menţionează că, potrivit înregistrărilor oficiale la Registrul Comerţului, 3,22 milioane de persoane fizice au deţinut calitatea de acţionar direct în cel puţin o companie în România după 1990, din care în jur de 8% sunt persoane fizice străine."Astfel, înseamnă că rămân 2,96 milioane români care au deţinut cel putin o companie în România, ceea ce implică o rată de acţionariat de aproape 15%, una dintre cele mai ridicate din Europa Centrală şi de Est", arată studiul companiei. Însă paradoxal, România este o ţară cu un număr redus de companii, de sub 700.000, ceea ce corespunde unue rate de 23 de firme la 1.000 de locuitori. Acest nivel plasează România pe penultimul loc în România, depăşind doar Serbia. Situaţia se explică prin durata redusă de viaţă a companiilor din România, pusă de autorii studiului pe seama faptului că antreprenorii români au mai ales viziune pe termen scurt şi nu au planuri bine realizate pe termen lung. "Aproximativ jumătate dintre companiile nou înfiinţate sunt radiate între 5-10 ani după momentul înregistrării. Cealaltă jumătate a companiilor care rămân active îşi continuă activitatea la un nivel foarte modest, în condiţiile în care 46% dintre acestea nu au desfăşurat nicio activitate în anul 2015, în timp ce 39% au raportat venituri mai mici de 100.000 euro", a declarat Iancu Guda, director în cadrul Coface România. Specialiştii Coface consideră că foarte multe firme nou-înfiinţate sunt irealizate doar pentru contractarea unor proiecte izolate sau pentru încasarea unor venituri de valoare redusă, ceea ce reflectă "autogospodărirea" acţionarilor.
Grecii au intrat în grevă naţională
Grecii au declanşat ieri o grevă naţională de 24 de ore care va afecta transporturile navale şi cele publice, precum şi activitatea administraţiilor locale, pentru a contesta reformele muncii şi măsurile de austeritate cerute de creditorii internaţionali în schimbul programului de susţinere financiară, transmite Reuters. Navele de pasageri au rămas în porturi, transporturile publice au fost perturbate, în timp ce birourile administraţiilor locale au rămas închise. Protestul a fost convocat de cele mai mari sindicate din sectorul privat şi cel public, GSEE şi ADEDY. “Povara pe care o purtăm este de nesuportat”, se arată într-un comunicat al GSEE. Angajaţii şi pensionarii vor porni în cursul zilei de joi într-un marş în centrul Atenei. Prezenţa la demonstraţiile de stradă a fost redusă de când Grecia a convenit al treilea program de salvare, în iulie 2015, după negocieri dure care au dus aproape la ieşirea din zona euro. Miniştrii de Finanţe din zona euro au anunţat luni că reprezentanţii Greciei şi cei ai creditorilor trebuie să intensifice evaluarea programului de salvare, care s-au blocat la nivelul reformelor muncii, cum ar fi liberalizarea concedierilor colective şi reintroducerea negpcierilor colective între angajatori şi sindicate.
