MOZAIC STIRI ECONOMICE:Tichete pentru zilieri?
Ministerul Muncii are o iniţiativă legislativă prin care zilierii să iasă din economia gri printr-un sistem de tichete, impozitul urmând a se plăti la nivelul angajatului, a declarat, vineri, ministrul de resort, Dragoş Pîslaru.
"Avem o iniţiativă pe care sperăm să o vedem cât mai repede pusă în practică legată de zilieri, anume acele persoane care sunt în acest moment neînregistrate, lucrează în zona economiei gri şi încercăm să o ridicăm cu un sistem de vouchere, tichete. Sistemul nu este unul complicat. Pentru a putea crea o motivaţie ca lumea să-şi declare munca ar însemna ca, de exemplu, dacă eu mă duc să lucrez terenul cuiva, practic primesc un tichet de la persoana respectivă pentru munca pe care am efectuat-o. Tichetul respectiv are o valoare calculată. Deci, cam care este costul mediu pe oră de muncă înmulţit cu numărul de ore pe care îl am prestat. Eu, cel care vreau să plătesc acest tip de muncă, le iau de la o bancă, de la instituţiile care fac parte din sistem, iar cei care vor să şi le valorifice le duc la respectivele instituţii care sunt afiliate în sistem", a spus Pîslaru. El a precizat că tichetele sunt purtătoare de taxe, dar angajatul va fi beneficiar de asigurări sociale. "Tichetele sunt purtătoare de taxe, dar, pentru ca lumea să fie motivată să le folosească, au nişte facilităţi. În acest moment, neplătind nimic nu mă duc să taxăm toată munca cum este ea taxată în legislaţia în vigoare. Încerc să găsesc un model de echilibru care să motiveze declararea pe deoparte că dacă declari beneficiezi de drepturile legate de asigurările sociale. Deci dacă oamenii aceştia au un număr de zile pe an pe care lucrează cu tichete intră în sistemul de asigurări. Cel care plăteşte nu este impozitat, impozitul se aplică pe cel care primeşte venitul. Cel care primeşte venitul va plăti un impozit, care va fi mai mic decât cel care se plăteşte în momentul de faţă pentru muncă", a mai afirmat ministrul Muncii. Potrivit acestuia, circa 700.000 de oameni ar urma, astfel, să iasă la suprafaţă din economia gri.
Înmatriculările de autobuze şi microbuze au crescut cu 33% în primul trimestru
Înmatriculările de autobuze şi microbuze au crescut cu 33,7% în primul trimestru al anului, faţă de perioada similară din 2015, în timp ce pe segmentul vehiculelor de marfă avansul a fost de 20,6%, a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică. Pe ansamblul vehiculelor rutiere pentru transportul pasagerilor, creşterea a fost de 24,7 %, la 87.980, cel mai dinamic segment fiind cel al autobuzelor şi microbuzelor (627 unităţi). În acelaşi timp, numărul de auturisme a crescut cu 24%, la 86.221 unităţi.
Pe zona de marfă, înmatriculărilor de autotractoare s-au majorat cu 29,3%, la 4295 de unităţi, cele de remorci şi semiremorci cu 22%, la 7290, iar cele de autocamioane cu 17,6%, la 14293 de unităţi. Per total, în primele trei luni au fost înregistrate 25.878 de autovehicule pentru marfă.
Faţă de trimestrul IV din 2015, în primul trimestru din acest an înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au scăzut cu 9,6%, iar înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au crescut cu 6,7%.
ArcelorMittal a raportat un profit în scădere în primele trei luni
Profitul ArcelorMittal pe primele trei luni a scăzut cu 33%, în contextul în care cel mai mare producător de oţel la nivel mondial se luptă cu preţuri în scădere la materiile prime şi mai ales la minereul de fier, scrie Bloomberg.
Profitul brut în primele trei luni a scăzut la 927 milioane de dolari, faţă de 1,38 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezultatele obţinute au fost în linie cu estimările analiştilor, care prognozau un profit de 924,5 milioane dolari. Compania nu şi-a schimbat estimările pentru câştigurile anuale totale. Analiştii se aşteaptă ca profitul brut pe 2016 să fie de 4,5 miliarde de dolari.
Producătorii de oţel au fost afectaţi puternic de principalul furnizor din China, care a livrat cantităţi record de material în condiţiile în care economia chineză se luptă cu o încetinire. Pieţele tradiţionale au fost inundate de oţel, ceea ce a dus şi la scăderea preţurilor. "Rezultatele din primul trimestru reflectă foarte puternic condiţiile de operare dificile din a doua jumătate a lui 2015", a spus CEO Lakshmi Mittal.
Pîslaru: Problema majoră a României, neomogenitatea în ceea ce priveşte locurile de muncă
Problema majoră pe care o are acum România este neomogenitatea în ceea ce priveşte locurile de muncă, adică există areale unde şomajul este de 4%, iar în altele nu se găsesc angajaţi, a declarat, vineri, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru. "O problemă majoră pe care noi o avem este că există o neomogenitate la nivel naţional în ceea ce priveşte locurile de muncă. Există areale în care şomajul este sub 4% şi, lăsând şomajul, aici avem probleme legate de acurateţea datelor şi cât de multă lume este reflectată în sistem sau nu. Sunt areale întregi în care chiar se caută oameni şi nu se găsesc, nu pentru că nu oferă condiţii bune, ci pentru că nu mai sunt oameni care să fie angajaţi şi sunt areale care sunt dependente de un investitori şi sunt unele care nu au opţiuni foarte bune. Aici vă pot da Valea Jiului ca exemplu de areal cu dificultăţi majore, în care disponibilizările din sectorul minier continuă, zone precum Teleorman, Giurgiu, Alexandria, şi avem câteva zone foarte importante în Moldova, Vaslui, Botoşani în care practic nu ai decât puţine oportunităţi de angajare", a spus Pîslaru. El a precizat că în acele zone cu dificultăţi de angajare există un echilibru "fin" între opţiunea de a lucra în gospodărie şi a lucra 8 ore la o firmă.
Absorbţia banilor europeni ar putea ajunge la 78%
Rata de absorbţie a fondurilor europene pe cadrul financiar 2007-2013 ar putea ajunge, la finalul acestui an, la 78%, în luna aprilie existând 47 de proiecte retrospective aprobate şi 28 în evaluare, reprezentând, în total, o contribuţie UE de peste 950 de milioane de euro, au declarat, pentru Agerpres, reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene (MFE). "În conformitate cu prognozele cererilor de plată pe care România le-a transmis Comisiei Europene pentru anul 2016 (potrivit Memorandumului aprobat în Guvern în luna ianuarie 2016), se estimează ca rata de absorbţie să ajungă la sfârşitul anului 2016 la aproximativ 78%, iar la data de 31 martie 2017, conform previziunilor transmise oficial CE, rata de absorbţie calculată în funcţie de sumele solicitate să poată depăşi 80% din alocarea UE", menţionează oficialii MFE. De asemenea, aceştia au mai afirmat că procesul de evaluare a proiectelor restrospective continuă.
"Procesul de evaluare continuă şi nu avem încă o valoare finală. Avem posibilitatea ca până la declararea ultimelor sume către CE să definitivăm procesul de selectare a acestor proiecte. Din situaţia de la mijlocul lunii aprilie rezultă că au fost aprobate 47 de proiecte, cu un buget total de 557 de milioane de euro, din care contribuţia UE este de 466 milioane de euro, iar un număr de 28 proiecte retrospective se aflau în evaluare (în valoare UE de circa 488 milioane euro)", au mai arătat reprezentanţii ministerului.
În ceea ce priveşte situaţia întreruperii Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, aceştia au precizat că există semnale că o decizie urmează a fi luată în cursul lunii mai. "Acum două zile am avut o întâlnire cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, privind situaţia întreruperii Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi stabilirea măsurilor pe care România trebuie să le întreprindă. Există semnale că situaţia se va rezolva în curând, DG Ocupare va lua o decizie şi o va comunica în cursul acestei luni. După deblocarea situaţiei, va putea fi făcută rambursarea sumei de 167 de milioane de euro aferentă aplicaţiei 44", au mai spus oficialii MFE.
Rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a crescut în aprilie cu 0,41 puncte procentuale, la 66,21% pe cadrul financiar 2007-2013, se arată în datele Ministerului Fondurilor Europene. Astfel, valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise Comisiei Europene (CE) depăşea 12,6 miliarde de euro, în 30 aprilie. În ceea ce priveşte rata absorbţiei efective, respectiv rambursările de la CE, aceasta a crescut cu 2,22 puncte procentuale, la 63,79% (12,1 miliarde euro).
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
