Local

Întrebare pentru Primăria Focșani: Îl expulzăm și pe Ion Mincu?

Dan NICHITA
15 nov 2019 5004 vizualizări
Foto:Arhitect Mincu- Casa groparilor-Credit foto:vranceaaltfel.ro
Foto:Arhitect Mincu- Casa groparilor-Credit foto:vranceaaltfel.ro

Incapabilă să repare o clădire proiectată de fondatorul curentului de arhitectură națională, al modernității arhitecturale românești și al învățămantului superior de arhitectură, Primăria municipiului Focșani a decis să o dărâme. Solicităm municipalității să explice care este motivul pentru care nu restaurează această veche construcție din mijlocul celui mai vechi cimitir al orașului Focșani.

Foto:Ion Mincu în ultimii ani ai vieții

Ion Mincu este focșăneanul cel mai de seamă pe care l-a dat țării orașul nostru.  Aici s-a născut în 1852 (parohia Sfântul Mina), aici a făcut primii pași în ale învățăturii,  aici a lucrat prima oară – ca inginer între 1874-1877-, aici s-a căsătorit cu o fiică a locului în 1887, Eliza Dăscălescu fiica poetului Dimitrie Dăscălescu și a Elizei Robescu, aici a fost ales și a primit și singurul mandat de parlamentar (de Putna, liberal, 1895-1899). Ion Mincu este și numele cel mai reprezentativ al arhitecturii românești. Nu doar că a condus un deceniu Societatea Arhitecților români (mai știe cineva că vicepreședintele era tot un focșănean?), că a fost un întemeietor și profesor al Școlii Naționale ori Superioare de arhitecți, ci mai ales că a creat un curent românesc în arhitectură, cel neoromânesc, dând identitate culturală unei țări mici abia bătând timid la ușa civilizației europene. Ca om era un om integru, de caracter, ironic, cu umor. Dedicat cu tot sufletul cercetării sufletului românesc proiectat ori sculptat în piatră. Doamna Nicole Băbeanu, soția lui Ștefan Băbeanu, nepot al lui Ion Mincu, îl caracterizează succint:

Pentru Ion Mincu țara și meseria  constituiau preocupările principale înaintea oricărui alt considerent”.

Două mici lucrări ce-i purtau semnătura și casa natală ne-au rămas ca moștenire de la marele arhitect.

Casa natală a arhitectului a căzut prima, victimă a heirupismului omului nou, în numele așa zisei modernizări și sistematizări urbane de tip comunist, mai agresivă  după cutremurul din 1977 ce i-a pecetluit de altfel și soarta. O casă modestă ce la un moment dat fusese casa memorială a arhitectului. Situată între cele două mari case Robescu, în imediata apropiere a Capelei Militare (în fapt biserica Robescu) ea avea de spus generațiilor viitoare o poveste aparte, cu o mare iubire în centru și patru opere ale arhitectului în fundal, cu un istoric ce se confunda în mare parte cu însăși istoria urbei noastre. De-atâta ignoranță ce a urmat nici măcar o fotografie decentă a ei nu mai există la această oră. Probabil că nici nu a fost făcută, ce alt tratament să merite o „vechitură”?

Foto:Monumentul funerar ridicat pentru Elena Simionescu Râmniceanu

O a doua este Monumentul funerar ridicat pentru Elena Simionescu Râmniceanu ori Lina, nepoata sa dragă și una dintre doamnele alese ale orașului, decedată la numai 33 ani. Între ei se stabilise o legătură strânsă, afectuoasă, unindu-i pasiunea pentru arte și pentru frumos,  simțul artistic rafinat al amândurorura, în jurul ei prinzând formă adevărate cercuri literare ori muzicale. Fusese o adevărată patroană a culturii. Micul mausoleu e situat chiar în fața superbei bisericuțe a Cimitirului Sudic ridicate în 1742 de domnul Moldovei, Constantin Mavrocordat, putând astfel alcătui un colțișor estetic de o mare valoare, dar n-a fost să fie … În a doua parte a lui 1991, ilegal, chiar în coasta mausoleului, luându-i lumina și din spațiu-i necesar să respire, s-a permis construirea unui kitsch mortuar, pentru vreun cunoscut vid și viu al primarului de-atunci. Deși monument istoric, cavoul este într-o stare de degradare avansată, fiind folosit pe post de magazie pentru lucrătorii cimitirului.

Cea de-a treia, Casa Administratorului sau Casa Groparilor aflată la intrarea în Cimitirul Nordic, este construcția ce a funcționat ca spațiu administrativ arondat serviciului local al Administrației cimitirelor din oraș. Nu are o valoare arhitecturală specială, în schimb este primul edificiu proiectat și ridicat de Ion Mincu, fapt petrecut pe vremea când era un simplu inginer la Focșani. Casa, reparată în numeroase rânduri, are viciile ei date de trecerea timpului, dar asta nu e suficient pentru demolarea acesteia, așa cum primarul actual o dorește cu încrâncenare, ca să poate face în locul ei, evident, vreun bloc sau bloculeț inestetic, de-acum unică  și specifică marcă a viziunii edilitare locale. Că este așa o dovedește și anunțul de pe site-ul oficial al primăriei privind decizia luată:

 1654    14/10/2019    Str MARASESTI nr. 72 T.5 P.158    50895    50895    DIRECȚIA DE DEZVOLTARE SERVICII PUBLICE DIRECTOR DOCHIOIU COSTEL    SISTEMATIZARE VERTICALĂ, ÎMPREJMUIRE, ILUMINAT PUBLIC, SUPRAVEGHERE VIDEO, DESFIINȚARE SEDIU ADMINISTRATIV CU PARTER ȘI CONSTRUIRE SEDIU CU PARTER ȘI ETAJ PE ACELAȘI AMPLASAMENT ÎN CIMITIRUL NORDIC DIN MUNICIPIUL FOCȘANI .”    

Soarta clădirii pare pecetluită. Cine să se opună pe față, principial, puterii discreționare a partidului unic al administrației locale? Ne plângem ipocrit că ne pleacă oamenii buni, dar nu facem nimic ca să-i păstrăm atunci când îi avem printre noi. Standardele mai înalte cu care aceștia vin nu prea se potrivesc cu gusturile joase, cu obiceiurile conformiste, cu ambițiile mărunte. Deranjează, creează disconfort, dau măsura suficienței. Și ce e mai facil decât ca aceștia să fie expediați cât mai departe de privirea publică ca și cum nu ar fi existat?

Tatăl arhitectului, negustorul Pavel Mincu, s-a numărat printre semnatarii scrisorii de adeziune la principiile mișcării unioniste în anul 1856 și a fost mult timp consilier municipal din partea liberalilor (deputat de mahala), și pentru o perioadă chiar ajutor de primar (viceprimarul de astăzi). (Dan Nichita)

Materialul este parte a lucrării de cercetare „Elita Unionistă din Focșanii Unirii. Istorii. Destine Patrimoniu„, „Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale“.

Apel

Stopați demolarea Casei Administratorului! Apel al Asociației „Eu, tu și ei”- Focșani

Chiar dacă această construcție nu e clasificată ca monument istoric, Ion Mincu este el însuși parte a istoriei noastre, locale și naționale, un nume de rezonanță internațională. Mai mult, el este un simbol al valorilor ce ar trebui odată și- odată asumate de noi toți care dorim să trăim într-o țară modernă, așezată, europeană, inclusiv de cei care ne conduc. Demolarea Casei Administratorului este un semn al lipsei de respect față de ceea ce reprezintă Ion Mincu, față de memoria și moștenirea lui, e crasă lipsă de înțelegere a învățămintelor istoriei în general. A demola e ușor, o poate face orișicine. Mai greu e să cauți soluții, să te apleci asupra lecțiilor trecutului, să ți le însușești și apoi să veghezi și să restaurezi vestigiile ce le-ai primit spre păstrare ca să ai ce transmite mai departe celor ce vor veni după noi. Cinstindu-i pe înaintași te respecți pe tine și demonstrezi că-ți pasă de generațiile viitoare. În calitate de fondatori ai proiectului cultural #PovestimFocșaniului solicităm administrației publice muncipale și aleșilor locali să facă urgent demersurile necesare pentru stoparea lucrărilor de demolare și repararea acestei clădiri proiectate de Ion Mincu, fondatorul curentului de arhitectură națională, al modernității arhitecturale românești și învățămantului superior de arhitectură. Asociația „Eu, tu și ei” va sesiza atât Ordinul Arhitecților din România (OAR) cât și alte instituții abilitate pentru a opri această crimă împotriva patrimoniului cutural. Potrivit Comisiei Europene, patrimoniul cultural este considerat o resursă strategică fiind alcătuit din resursele moștenite din trecut, sub toate formele și aspectele – materiale, imateriale și digitale. Patrimoniul cultural este o resursă neregenerabilă, unică, nu este înlocuibilă sau interschimbabilă și se confruntă în prezent cu numeroase amenințări. Fiind o operă deosebit de valoroasă pentru comunitate din punct de vedere cultural și nu numai, avem datoria de salva această operă a trectului.

Silvia Nichita, coordonator al proiectului cultural #PovestimFocșaniul derulat de Asociația Eu, tu și ei Focșani

Foto:O casă din Focșani aparținând familiei Mincu, probabil a unui frate Nicu ori Ștefan, fotografie preluată din cartea Ion Mincu, de Nicolae Petrașcu, București 1928

Foto:Semnătura arhitectului de pe proiectul Casei Administratorului

Foto:Proiectul Casei Administratorului realizat de Ion Mincu

 

Documente publicate prin amabilitatea domnului Florin Dîrdală, cercetător al Serviciului Județean Vrancea al Arhivelor Naționale, căruia îi mulțumim pentru că a tras un prim semnal de alarmă public relativ la intenția administrației publice locale de a distruge lucrarea lui Ion Mincu.

Sursa: Statie Ciortan, Studii și realizări în arhitectura românească,

din activitatea unui profesionist, Arte Grafice Mârvan, 1940, obținută de pe site-ul http://arhivaionmincu.blogspot.com, proiect derulat de Asociația Editura Istoria Artei

Articol și fotografii preluate de pe site-ul:vranceaaltfel.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.