MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: SUA şi aliaţii lor s-au pregătit timp de 10 zile pentru atacul Iranului
Atacul Iranului asupra Israelului nu are precedent: este pentru prima dată când Teheranul a lansat o ofensivă directă asupra teritoriului israelian. Totuşi, valul de rachete şi de drone nu a luat prin surprindere SUA şi pe aliaţii lor, care, timp de 10 zile, s-au pregătit în stare de alertă maximă, scrie luni EFE într-o analiză.
Potrivit unor surse guvernamentale americane, Washington s-a coordonat în toată această perioadă cu aliaţi precum Israel, Regatul Unit şi Franţa pentru a întări apărarea antiaeriană israeliană, dar a avut contacte şi cu alte ţări precum China, India, Turcia şi Irak pentru evitarea unei intensificări a tensiunilor regionale. Fiecare detaliu al răspunsului a fost stabilit personal de preşedintele american Joe Biden, potrivit uneia dintre aceste surse.
Iranul şi-a exprimat clar intenţia de a răspunde atacului din 1 aprilie asupra consulatului său din Damasc, atribuit Israelului şi care a provocat moartea a şase sirieni şi a şapte membri ai Gardienilor Revoluţiei din Iran, inclusiv a doi generali.
Când Casa Albă a primit informaţii care indicau o iminentă ofensivă iraniană, au început pregătirile. Secretarul de stat Antony Blinken şi secretarul apărării Lloyd Austin au început să sune aliaţi ai Statelor Unite şi chiar ai ţărilor cu care SUA au o relaţie tensionată, precum China.
Canal de comunicare cu Teheranul prin intermediul Elveţiei
A fost stabilit şi un canal de comunicare cu Iranul prin intermediul Elveţiei, care acţionează ca intermediar între Washington şi Teheran, care nu au relaţii diplomatice. Ca parte a pregătirilor, Biden a ordonat trimiterea în regiune de aeronave, distrugătoare cu sisteme antirachetă, active care s-au dovedit ulterior elemente-cheie pentru neutralizarea unei părţi din cele 150 de drone kamikaze, 100 de rachete balistice şi 30 de rachete de croazieră pe care Teheranul le-a lansat asupra teritoriului israelian.
Avioanele de vânătoare americane F-15E Strike Eagle au doborât aproximativ 70 de drone, o baterie Patriot situată în Erbil (Irak) a distrus o rachetă, iar distrugătoarele dislocate în Marea Mediterană - USS Carney şi USS Arleigh Burke - au interceptat între patru şi şase rachete balistice în timpul atacului.
Pregătirile au fost atât de intense încât au întrerupt chiar vizita de stat a premierului nipon Fumio Kishida, în cinstea căruia Biden a organizat o cină de gală miercurea trecută. La un moment dat, în timpul acelei vizite, Biden a trebuit să se îndepărteze de invitatul său, împreună cu Austin şi cu consilierul său pentru securitate naţională, Jake Sullivan, pentru a autoriza desfăşurarea unui alt distrugător în regiune, a detaliat una dintre sursele americane.
Odată ce atacul iranian a început, leadership-ul securităţii americane - între care Blinken, Austin şi Sullivan - a început să se coordoneze cu autorităţile israeliene, iar Biden, care îşi petrecea sâmbăta în oraşul de coastă Rehoboth (statul Delaware), s-a îndreptat în mare grabă către Casa Albă.
Tensiune în "Situation Room"
În "Situation Room", camera de criză a Casei Albe, Biden a urmărit îndeaproape răspunsul la atacul iranian. Potrivit unui oficial american, a existat o mare tensiune când Iranul a lansat o sută de rachete balistice care ameninţau să copleşească apărarea israeliană. Cu toate acestea, odată ce rachetele au fost neutralizate, unele dintre ele în afara atmosferei Pământului, a existat o "oarecare uşurare" în camera de criză.
Pe reţeaua de socializare X, Biden a publicat o fotografie care imortaliza acele momente critice din "Situation Room", în care însuşi preşedintele, care nu purta cravată, este văzut cu o expresie serioasă pe chip, discutând cu consilierii săi.
Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, care şi-a petrecut ultimele zile în vestul ţării, nu apare în fotografie, deoarece vineri a avut un eveniment de campanie în Arizona şi luni se află în Nevada.
Graţie tuturor acestor pregătiri, Israelul - cu ajutorul Statelor Unite, al Regatului Unit şi al ţării vecine Iordania - a reuşit să intercepteze 99% dintre rachetele şi dronele iraniene, astfel încât ofensiva Teheranului nu a provocat morţi. Totuşi, o fetiţă de şapte ani a fost rănită grav şi au fost anunţate totodată pagube minore la o bază a forţelor aeriene israeliene din sudul ţării.
Potrivit uneia dintre sursele guvernamentale citate de EFE, Biden a devenit primul preşedinte american care a apărat direct Israelul de un atac. O situaţie fără precedent care a stârnit nervozitate în capitalele din întreaga lume şi a determinat Statele Unite să invite Israelul la reţinere pentru a evita o escaladare care să ducă la un conflict de amploare în Orientul Mijlociu.
Fost director CIA: Israelul ar putea răspunde clandestin la atacul iranian
David Petraeus, unul dintre foștii directori ai Agenției Centrale de Informații (CIA) a Statelor Unite, afirmă că răspunsul Israelului la atacul cu drone si rachete de croazieră lansat de Iran împotriva sa ar putea fi unul clandestin. „Există un întreg meniu de acțiuni pe care ei (n.r. israelienii) le pot întreprinde, și nu toate dintre ele sunt neapărat fățișe. Ei pot urma acțiuni clandestine. Ei pot urma atacuri asimetice, cibernetice și așa mai departe”, a declarat Petraeus într-un interviu acordat duminică televiziunii CNN.
Acesta, un general în retragere care a servit timp de 37 de ani în armata SUA înainte să fie numit în 2011 în fruntea CIA, a declarat de asemenea că oamenii ar trebui să aibă în vedere că administrația președintelui Joe Biden va purta discuții cu privire la celelalte țări membre ale grupului G7 pentru a stabili ce fel de măsuri diplomatice și economice urmează să fie luate împotriva Teheranului pentru atacul ce a avut loc la primele ore ale zilei de duminică și a marcat primul atac direct al Iranului împotriva Israelului.
Perspectiva unei escaladări puternice a conflictului din Orientul Mijlociu i-a speriat deja pe investitori, care se tem că un conflict deschis între Iran și Israel ar putea duce la creșterea prețului petrolului, un lucru de care a amintit și fostul șef al CIA.
„Nu cred că Iranul dorește o perturbare a transporturilor de petrol deoarece și ei exportă zilnic în jur de 1,6 sau 1,7 barili. Deci, aveți în vedere acest lucru. Brent Crude este deja la peste 90 de dolari barilul, iar el ar crește semnificativ dacă ceva ar perturba libertatea de navigație”, a mai spus el.
După lansarea atacului, Teheranul a lăsat de înțeles că nu vizează o escaladare suplimentară iar prețurile la țiței au scăzut luni în condițiile în care SUA au transmis Israelului că nu vor susține o ripostă împotriva Iranului.
Israelul nu a decis deocamdată cum va răspunde Iranului după atacul fără precedent cu drone și rachete lansat sâmbătă noapte, o reuniune a cabinetului de război încheindu-se, duminică, fără o decizie clară. Oficialii israelieni au sugerat că nu vor acționa singuri, în vreme ce președintele Joe Biden i-a spus lui Benjamin Netanyahu că SUA nu vor să ia parte la un eventual contraatac, care riscă să declanșeze un război amplu.
Armenia şi Azerbaidjan se înfruntă la Curtea Internaţională de Justiţie
Armenia şi Azerbaidjan se înfruntă, începând de luni, la cea mai înaltă instanţă a Naţiunilor Unite cu privire la o dispută de lungă durată pe tema „epurării etnice”, într-un moment în care tensiunile militare se intensifică între aceste două ţări vecine şi rivale din Caucaz.
Avocaţii ambelor părţi încep două săptămâni de audieri, prezentându-şi interpretările dreptului internaţional la Palatul Păcii al Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga. La începutul acestei luni, cele două părţi s-au acuzat reciproc că au deschis focul de-a lungul graniţei lor comune, reducând speranţele unui acord de pace durabil după decenii de lupte sporadice.
Bătălia juridică în faţa CIJ datează din septembrie 2021, când cele două ţări au depus plângeri una împotriva celeilalte în decurs de o săptămână. Cei doi vecini s-au acuzat reciproc de „epurare etnică” şi de încălcarea Convenţiei internaţionale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CERD).
CIJ, care se pronunţă asupra litigiilor dintre state, a emis ordonanţe de urgenţă în decembrie 2021, cerând ambelor părţi să împiedice incitarea şi promovarea urii rasiale. Dar, deşi hotărârile CIJ sunt obligatorii, aceasta nu are mijloace de a le pune în aplicare, iar tensiunile au crescut, culminând cu ofensiva fulgerătoare a Azerbaidjanului în septembrie anul trecut în teritoriul disputat Nagorno-Karabah. Baku a recucerit teritoriul într-o operaţiune militară de o zi, ceea ce a determinat întreaga populaţie armeană din enclavă – mai mult de 100.000 din cei 120.000 de locuitori – să fugă în Armenia. Câteva săptămâni mai târziu, Armenia a făcut din nou apel la CIJ, cerând Curţii să ordone Azerbaidjanului să îşi retragă trupele din Karabah şi să permită refugiaţilor armeni să se întoarcă acasă în siguranţă. În noiembrie, Curtea a ordonat Azerbaidjanului să permită tuturor celor care doresc să se întoarcă în Karabah să o facă „în siguranţă, fără obstacole şi cât mai curând posibil”.
Audierile, care încep luni, vor continua până la 26 aprilie. Ele se referă la obiecţiile ridicate de fiecare dintre părţi în cauza iniţială depusă de partea adversă în septembrie 2021. Prim-ministrul armean Nikol Pachinian şi preşedintele azer Ilham Aliev au declarat că un acord de pace cuprinzător este la îndemână după ofensiva de anul trecut din Karabah.
Fostele republici sovietice au purtat două războaie pentru controlul acestei regiuni muntoase, soldate cu mii de victime de ambele părţi şi cu fuga a sute de mii de persoane: unul în anii 1990, când Uniunea Sovietică s-a destrămat, şi cel mai recent în 2020. Conflictul a tensionat, de asemenea, legăturile dintre Rusia şi Armenia, Erevanul simţind că Moscova nu a făcut suficient de mult pentru a-l ajuta atunci când a fost atacat. În februarie, Armenia a aderat oficial la Curtea Penală Internaţională (CPI), în ciuda avertismentelor Moscovei. Aceasta este acum obligată să îl aresteze pe Vladimir Putin dacă liderul rus ajunge pe teritoriul armean, în baza unui mandat de arestare emis de CPI pe numele preşedintelui rus în martie 2023.
Supravieţuitori ai atentatului de la Manchester Arena depun plângere împotriva MI5
Peste 250 de supravieţuitori ai atentatului de la Manchester Arena din 2017, soldat cu 22 de morţi, au depus plângere în justiţie împotriva serviciilor britanice interne de informaţii (MI5), a căror acţiune a fost denunţată anul trecut în urma unei anchete independente, au anunţat în weekend avocaţii acestora.
La 22 mai 2017, un britanic de origine libiană, Salman Abedi, în vârstă de 22 de ani, a detonat o bombă la ieşirea din această sală de concert, în urma unui spectacol al starului pop Ariana Grande, omorând şapte copii şi 25 adulţi şi rănind 100 de oameni, într-un atac care a şocat Regatul Unit. ”Echipe juridice reprezentând supravieţuitorii răniţi şi familiile persoanelor ucise în atentatul cu bombă de la Manchester Arena din 2017 pot confirma că au depus împreună o plângere colectivă în numele a peste 350 de clienţi”, au anunţat duminică trei cabinete de avocatură, Hudgell Solicitors, Slater & Gordon şi Broudie Jackson Canter.
Această pângere ”a fost depusă la Investigatory Powers Tribunal (IPT)", precizează ele. LPT este organul independent însărcinat cu examinarea plângerilor persoanelor care se consideră victime ale acţiunii ilegale a unei autorităţi publice şi foloseşte tehnici de anchetă secrete vizând serviciile de spionaj.
Potrivit BBC, care a dezvăluit aceste informaţii, această plângere vizează MI5, serviciile britanice de informaţii interne.
În martie 2023, raportul final al unei lungi anchete publice a copleşit MI5 cu privire la modul cum au tratat informaţii care ar fi putut permite împiedicarea atentatului de la Manchester Arena, referitoare la radicalizarea autorului atacului.
Directorul general al MI5 Ken McCallum a declarat după raport că îi pare ”profund rău” că MI5 nu a putut ”să evite atacul”.
Cel puţin 16 morţi şi 20 de răniţi într-un atac ucrainean în oraşul Tokmak, ocupat de ruşi
Cel puţin 16 persoane au fost ucise, iar alte 20 au fost rănite în bombardamente în oraşul Tokmak - aflat sub control rus -, potrivit unui reprezentant al ocupaţiei ruse în această regiune, Zaporojie, în sudul Ucrainei. Douăsprezece persoane au fost rănite grav în aceste bombardamente, care au avut loc vineri seara, a anunţat în weekend, pe Telegram, Evgheni Baliţki.
Ucraina nu a reacţionat în urma acestor acuzaţii. Zaporojie este una dintre cele patru regiuni ucrainene ocupate de forţe ruse, a căror anexare a fost revendicată de Moscova, după invazia din februarie 2022. Centrala Nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, este în continuare ocupată de forţe ruse din martie 2022.
Instalaţia a fost vizată într-o serie de atacuri cu dronă, la 7 aprilie, de care Moscova şi Kievul se acuză reciproc.
Directorul general al Agenţiei Internţaionale a Energiei Atomice (AIEA) Rafel Grossi avertiza joi că se teme că aceste atacuri recente la centrală ”marchează începutul unui nou front al războiului extrem de periculos”.
Africa de Sud retrage de pe piaţă loturi de sirop de tuse pentru copii ale Johnson & Johnson's
Autoritatea de reglementare în domeniul sănătăţii din Africa de Sud retrage loturi de sirop de tuse pentru copii de la Johnson & Johnson's, după detectarea unor niveluri ridicate de dietilen glicol. Loturile afectate au fost vândute în Africa de Sud, Eswatini, Rwanda, Kenya, Tanzania şi Nigeria, transmite Reuters.
Retragerea urmează unui raport al autorităţii de reglementare din Nigeria, de miercuri, care a detectat pentru prima dată toxina într-un lot de sirop pentru copii Benylin. Kenya şi Nigeria au emis deja retrageri pentru acelaşi sirop, care este utilizat în tratamentul febrei fânului şi al altor afecţiuni alergice care afectează tractul respirator superior.
Kenvue, care deţine acum brandul Benylin după separarea acestuia de J&J anul trecut, a declarat într-un comunicat că îşi desfăşoară propria evaluare şi colaborează cu autorităţile din domeniul sănătăţii pentru a determina un curs de acţiune.
Nivelurile ridicate de dietilen glicol din siropul de tuse au fost legate de moartea a zeci de copii în Gambia, Uzbekistan şi Camerun, începând cu 2022, într-unul dintre cele mai grave valuri de otrăvire din lume din cauza medicamentelor orale.
