Ultima oră

Încurcatele căi ale retrocedării Crângului Petreşti către "fratele Bobo"

Tribunalul Vrancea aruncă "pisica" în curtea Prefecturii în afacerea "Crângului Petreşti u Comisia Judeţeană de Fond Funciar Vrancea urmează să stabilească unde îi va da 135 ha de teren lui Marian Bobocea u într-un alt dosar de la Bucureşti, lui Bobocea i s-a respins cererea cu privire la un teren de 50 ha unde a fost pe vremuri orezăria oraşului u pe fond se mai află un dosar în care fostul director al OPC vrea 294 de hectare la Dumbrăviţa u Marian Bobocea a făcut şi primele declaraţii după aceste sentinţe ale Justiţiei şi arată cu degetul "mafia retrocedărilor"

Tribunalul Vrancea, care a decis, pe 11 martie, restituirea în natură, în condiţiile art 12. şi 13 din Legea 165/2013, a unei suprafeţe de 135 ha de pădure către defuncta Tinca Bobocea, a motivat decizia. Trebuie spus că una dintre cele trei judecătoare Carmen Cotea, Victoria Manole şi Sonia Roşu, care au format completul de recurs, a formulat o opinie separată în sensul în care ar fi admis retrocedarea a 80,4 ha în Crângul Petreşti, proprietate publică a statului. Prima instanţă, respectiv Judecătoria Focşani, a respins iniţial cererea Tincăi Bobocea, prin mandatar Marian Bobocea, de restituire în natură a suprafeţei de teren pentru care tot Tribunalul a decis, în 2011, reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 135 ha de pădure. În motivare, Tribunalul reţine că suprafaţa de 80,4 ha se află în domeniul public al statului, lucru constatat de altfel printr-o decizie definitivă anterioară a aceleaşi instanţe. “În plus se reţine că (…) terenurile pe care sunt parcuri publice, situri istorice…, nu pot fi dezafectate din domeniul public decât în cazuri de excepţie pentru lucrări de interes naţional. Acest articol şi instanţa de casare din decizia 443.2011 a Tribunalului Vrancea a reţinut că terenul nu poate fi restituit pe vechiul amplasament nu a fost abrogat”, se indică în motivare. Cu alte cuvinte, cel puţin parţial, Crângul este neretrocedabil, dar să nu uităm că trăin în România. Chiar dacă suprafaţa este inventariată de Comisia Locală de Inventariere de la Vânători, “nu se ştie în prezent dacă acest teren va face parte din terenul disponibil stabilit în urma finalizării procedurii prevăzută de Legea 165/2013”, mai spune instanţa cu refererire la aceeaşi suprafaţă de 80,4 ha din Crâng. Cu alte cuvinte, prefectura ar trebui să decidă dacă rupe sau nu Crângul pentru Bobocea.

Instanţa n-a vrut să-i de păşune ci pădure

Şi cu privire la o altă suprafaţă de 40,68 ha de păşune, identificată printr-o  expertiză ca făcând parte din vechiul amplasament, instanţa critică concluziile raportului. “Acest teren are categoria de păşune şi nu pădure. Or, prin decizia de casare, instanţa de recurs a dispus casarea cu trimitere pentru a se determina existenţa unor terenuri libere de aceeaşi natură şi care pot face obiectul retrocedării către petentă. Prin urmare s-a reţinut că nu se poate atribui în compensare pentru teren pădure suprafeţe de teren păşune”, se mai indică în motivare. Cu privire la stabilirea amplasamentului, instanţa reţine că nici expertul şi nici petentul (n.r.- Marian Bobocea drept mandatar) nu ar fi indicat suficiente date şi probe. “Ori, având în vedere schiţa de la fila 75 (dosar fond) extras din planul ortoplan care este clară şi evidenţiază întreg terenul în litigiu spre deosebire de cea de la fila 82 în care expertul (n.r- cenzurat) evidenţiază izolat numai suprafaţa de 40,6885 ha şi vecinii din actul de vânzare din 1947 respectiv drumul Focşani-Mirceşti până la ieşirea din Petreşti, Ferma Petreşti, drumul comunal Focşani- Vînători, rezultă clar că în cele 135 ha pădure sunt incluse şi cele 41 ha, proprietatea Primăriei Focşani. Altfel, la sud, în actul din 1947 ar fi trebuit să apară pădurea oraşului Focşani în suprafaţă de 41 ha, dobândită de acest oraş prin Decretul Regal din 1895. De menţionat că această pădure de 41 de ha are ca vecini tot drumul Focşani-Mirceşti şi Focşani- Vînători. Opiniiile celor doi experţi sunt contradictorii în ceea ce priveşte fostul amplasament (…) Din  cele expuse rezultă însă că există contradicţie între cele două rapoarte de expertiză (…)”, se mai indică în motivarea instanţei.

Opinii contrare ale uneia dintre judecătoare

În opinia separată a celui de-al treilea judecător se face vorbire de atribuirea prioritară pe vechiul amplasament pentru că "în speţă această există şi nu se găseşte vreun impediment legal pentru neatribuirea acesteia(…)”. “Nu are vreo relevanţă trecerea pădurii din domeniul public în cel privat sub aspectul faptului că potrivit art 5 din Legea 18/1991 toate terenurile cu destinaţie forestieră aparţin domeniului public şi cu toate acestea pe tot parcursul derulării procesului de restituire început în anul 1991 nu a existat vreun impediment să se restituie suprafeţe ale pădurii chiar dacă acestea făceau parte din domeniul public. Cu atât mai mult după anul 2000 restituirea pădurilor s-a făcut pe vechile amplasamente (…) chiar dacă acestea erau în domeniul public. Ulterior reconstituirii şi stabilirii amplasamentului se realiza, dacă era cazul, scoaterea din domeniul public”, se indică în opinia separată. Conform opiniei majoritare însă, instanţa “dispune restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 135 ha pădure reconstituit prin decizia civilă nr. 443 din 26.04.2011 a Trib.Vrancea în temeiul art.1 din Lg. 165/2013 cu respectarea dispoz. art.12 şi 13 din această lege. Irevocabilă”. Important în speţă este conţinutul celor două aliniate ale art. 13.  “(1) În situaţia în care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente de pe raza unităţii administrativ-teritoriale, chiar dacă acestea s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948, au intrat ulterior în proprietatea statului sau au fost incluse în amenajamente silvice după aceasta dată. (2) În situaţia în care pe raza uniţăii administrativ-teritoriale nu există teren forestier disponibil, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe terenuri forestiere situate pe raza altor unităţii administrativ-teritoriale din judeţ, cu aprobarea comisiei judetene de fond funciar (…)”.

“Mingea” se află în curtea Prefecturii

Legat de modalitatea în care se va face efectiv stabilirea amplasamentului, decizia trebuie luată de Comisia Judeţeană de Fond Funciar. Contactat telefonic ieri, prefectul judeţului, Nicuşor Halici, a precizat că nu i-a parvenit încă motivarea instanţei, aşa că a evitat să îşi exprime o opinie în acesta sens. După inventarierea suprafeţelor de pădure disponibile la nivelul judeţului, urmează, conform legii, ca respectiva Comisie să facă o propunere în sensul acordării unui amplasament liber pentru cele 135 ha, după consultarea Direcţiei Silvice. Dacă nu decid că sacrifice Crângul, o altă variantă este plata unor despăgubiri pentru terenul în cauză.

Decizie nefavorabilă la Bucureşti

Pentru 50 de ha de lângă Petreşti, din cele 60 ale fostei orezării care a funcţionat în zonă, Marian Bobocea a pierdut pe fond însă are dreptul la recurs în contradictoriu cu Sanda Scânteianu, Ion Martiş, Florentina Lefter (soţia fostului şef al ITRSV, trimis în judecată pentru luare de mită), Ionel Guţan, Ion Alexe şi Irene Deniau. “Respinge cererea reclamantei de repunere a cauzei pe rol ca neîntemeiată. Respinge cererea având ca obiect suspendarea executării hotărârii Comisiei Judeţene ca inadmisibilă. Respinge cererea în contradictoriu cu pârâta OCPI Vrancea- Serviciul tehnic ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă. Respinge excepţiile lipsei calităţii procesual pasive a ADS şi a prematurităţii ca neîntemeiate. Respinge cererea ca neîntemeiata”, se arată în decizia de ieri a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti. Nu este deloc de neglijat însă faptul că trei dintre intervenienţi sunt asocialţi cu imaginea unui renumit grup “Enigma”, considerat a fi la baza unor retrocedări masive în Vrancea, păduri care ulterior au fost revândute către Scolopax Bran din judeţul Braşov. La fel de important este însă că două rapoarte ale Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice (LIEC) Bucureşti au indicat că trei dintre cele cinci documentele prin care Bobocea a solicitat retrocedarea în numele lui Vasile G. Druţă ar fi falsificate. “M-a cercetat şi DNA-ul doi ani pentru aşa zise falsuri şi s-a dovedit că nu au dreptate. Cât despre dosarul de la Bucureşti, eu am făcut plângere la DNA împotriva expertului (n.r.- de la LIEC) a avocatei Gabriela Răducan care este şefa mafiei retrocedărilor din Bucureşti, mafia care ajunge până la Alina Bica şi plângere penală împotriva judecătoarei care a avut o atitudine favorabilă pentru grupul «Enigma»”, a declarat telefonic Marian Bobocea, cunoscut de amici ca "fratele Bobo". Acesta a mai spus că, legat de Pădurea Petreşti, decizia instanţei nu i-ar fi fost comunicată. “Eu am zis mereu că o să las crângul focşănenilor. Dacă există un parteneriat alături de Consiliul Judeţean, eu mi-am oferit sprijinul. Până la comunicarea hotărârii de luna trecută, nu pot să spun ce voi decide. Voi vedea”, a mai spus ieri Marian Bobocea.

Suspiciuni de falsificare şi la Piteşti

Pe baza aceloraşi documente prin care Bobocea a câştigat cele 135 de ha din Crângul Petreşti, acesta a solicitat în numele mamei sale şi retrocedarea altei suprafeţe de pădure la Dumbrăviţa, pădure administrată tot de Direcţia Silvică. Dosarul se află în fază de fond, într-un dosar strămutat la judecătoria Piteşti, acolo unde cauza aşteaptă o expertiză criminalistică a actelor despre care se crede că ar fi falsificate. Este vorba despre Act de vanzare-cumparare din 18 decembrie 1947, o filă A3 scrisă olograf “Registru repertor pentru trecerea actelor de ipoteci, de privilegii, de vânzari imobiliare (comandamente) si de venituri 194-”, înscrisul Borderou de proprietate ”Titlurile Împrumutul reîntregirii neamului din 1948 subscripţia generala” şi ”Situatia din 1949 a P.C.R. privind averea proprietarului Druţă G. Vasile”. La Bucureşti azi, reprezentanţii Direcţiei Silvice se judecă pentru strămutarea dosarului de la instanţa piteşteană, după s-ar fi remarcat o atitudine “ostilă” a judecătorului, dar şi a experţilor de la LIEC Braşov, împotriva cărora s-a formulat şi o plângere penală, sub aspectul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu, care nu a fost însă, din informaţiile noastre, depusă la Parchet. Vă vom ţine la curent cu noutăţile. (Gabriel SAVA)

---