Liberalii s-au mutat în Casa Ferhat de pe strada Republicii
Liberalii din aripa democrată au prezentat noul sediu al partidului, din strada Republicii nr. 9, de lângă fostul Comcereal, o casă monument istoric, construită pe vechea Uliţă Armenească din secolul al XIX-lea. Este vorba despre Casa Ferhat, acolo unde pentru mai mulţi ani a funcţional un local public. Cu toate că prezentarea nu a fost făcută în mod oficial, ci numai prin câteva fotografii postate de membrii PNL pe facebook, ne aşteptăm că, odată cu mutarea partidului istoric într-o astfel de locaţie, fie şi numai în chirie, noii locatari să ajungă la o înţelegere cu propietarul pentru a readuce o parte din strălucirea de altădată a imobilului. Casa Ferhat a devenit noul sediu al PNL după ce foştii democrat liberali au fost daţi afară din sediul de pe Independenţei, într-un litigiu cu CEC, la începutul acestui an. Cu toate că suma pe care liberalii o vor plăti drept chirie este considerabil mai mare decât în vechiul spaţiu, conducerea susţine că alegerea este mult mai bună. Costică Neaţă reclama, într-o discuţie anterioară, că în spaţiul de pe Independenţei nu se mai putea sta din cauza problemelor la utilităţi. Liberalii avea însă şi datorii imense de plătit către CEC. Asta cu toate că, din punct de vedere al amplasamentului, pentru foştii democraţi ar fi fost mai bine să stea perete în perete cu liberalii lui Nini Săpunaru. Acesta din urmă a criticat, în cadrul unei conferinţe de presă, faptul că Neaţă nu l-a consultat în privinţa mutării, însă a recunoscut că este nevoie de o locaţie în care să funcţionize şi municipala PNL.
Casa Ferhat - de la bodegă cu mochetă la sediul partidului istoric
“Casa Ferhat, monument istoric cod LMI VN-II-m-B-06457 aparţine categoriilor de imobile de tip rezidenţă construite în Focşani la sfârşitul sec. XIX, în perioada când oraşul, prin dezvoltarea economică şi socială, începe să se încadreze în categoria celor cu aspect european. Zonei în care a fost construită, până la mijlocul secolului XIX supranumită Uliţa Armenească i se va acorda numele de strada I. G. Brătianu prin planul de aliniere al oraşului întocmit în 1912; este zona în care s-au construit cele mai mari şi mai monumentale rezidenţe aparţinând membrilor comunităţii armene, deveniţi mari proprietari de pământ şi păduri la sfârşitul sec. XIX. Imobilul prin vechimea lui foarte mare, prin aspectul său monumental, prin concepţia lui architecturală de influenţă europeană în România modernă, prin volumetria sa armonioasă dar şi prin încărcătura sa istorică şi memorială, se încadrează în patrimoniul cultural naţional. Construcţia se prezintă unitară fără anexe sau extinderi ulterioare, observându-se intenţia proiectantului de structurare a spaţiilor şi proporţiilor încăperilor în funcţie de destinaţia acestora. Intrarea principală se distinge prin monumentalitate; amplasată pe faţada principală, decorată cu elemente de arhitectură decorativă, permite accesul prin treptele unei marchize, către interiorul clădirii. Dimensiunile foarte mari ale încăperilor, arată că acestea erau destinate zilelor de vizită, seratelor, balurilor etc”, se arată în descrierea de pe site-ul Direcţiei de Cultură Vrancea. Şi dacă liberalii au “intrat” în Casa Ferhat, poate renunţă la elementele de prost gust aduse, foarte probabil de foştii chiriaşi, aşa cum este oribila mochetă verde din plastic de la intrare şi chinezăria de fântână arteziană care ştirbesc din frumuseţea imobilului care a dăinuit istoriei micului oraş de provincie. (Iulia CREŢU)