Timp Liber

Calendarul zilei: Istoria zilei de 9 decembrie

Ziarul de Vrancea
9 dec 2020 703 vizualizări

9 decembrie este a 343-a zi a calendarului gregorian și a 344-a zi în anii bisecți. Mai sunt 22 de zile până la sfârșitul anului.

1965: Primul Tren electric al CFR-ului circulă între Predeal si Brașov.

Evenimente:

1965: Primul Tren electric al CFR-ului circulă între Predeal si Brașov.

    1671: Răscoala împotriva domnitorului Gheorghe Duca, condusă de boierii Mihalcea Hâncu și Apostol Durac, cauzată de fiscalitatea excesivă. Răsculații îl alungă pe Gheorghe Duca din țară, însă reîntors cu ajutor turco–tătar, acesta reprimă răscoala.

    1793: A fost fondat, de catre Noah Webster, primul ziar american, „American Minerva”.

    1824: Bătălia de la Ayacucho (Peru), prin care s-a pus capat dominației coloniale spaniole în America de Sud.

    1846: În sala „Momolo" din București are loc primul concert al lui Franz Liszt, susținut în România.

    1894: Pe strazile Bucureștiului a început să circule primul tramvai electric (purtând numarul 14), de la Cotroceni la Obor.

    1900: La Paris a avut loc prima audiere a piesei „Nocturnos”, de Claude Debussy.

    1905: „Salome” primul act al operei compozitorului german Richard Strauss, după o poveste de Oscar Wilde, a avut prima reprezentație la Dresda, unde a fost condamnată pentru obscenitate.

    1916: Primul Război Mondial: Bătălia de la Cașin - Germanii sunt opriți pe linia strategică de fortificații Focșani–Nămoloasa trecând prin Valea Cașinului și Valea Putnei.

    1916: Are loc, în Sala Teatrului Național din Iași, deschiderea Parlamentului. Regele Ferdinand I a citit mesajul tronului care conținea hotărârea de a lupta până la capăt, nevoia solidarității naționale dar și promisiunea unor reforme esențiale în viitor.

    1931: Spania devine republică.

    1934: Dinu Lipatti primește Premiul de compoziție „George Enescu” pentru suita simfonică „Șătrarii”.

    1938: Legația României de la Paris este ridicată la rangul de ambasadă, ambasador fiind numit Gheorghe Tătărescu.

    1941: Al Doilea Război Mondial: China declară război Japoniei, Germaniei și Italiei.

    1948: Adunarea Generala ONU adoptă „Convenția pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid”.

    1960: Este semnat, la Washington, primul Angajament postbelic, în domeniul culturii, învățământului și știintei între România și SUA.

    1965: Primul Tren electric al CFR-ului circulă între Predeal si Brașov.

    1966: Intră în funcțiune Hidrocentrala Vidraru de pe râul Argeș.

    1967: Marea Adunare Națională a ales în funcția de președinte al Consiliului de Stat pe Nicolae Ceaușescu, în locul lui Chivu Stoica.

    1968: SUA: A avut loc prima demonstrație a utilizării mouse-ului.

    1990: Lech Walesa devine primul președinte al Poloniei care a fost ales de popor.

    1991: Este adoptat „Acordul privind crearea unei Uniuni politice, economice și monetare”, la reuniunea la nivel înalt a CEE de la Maastricht. Tratatul de la Maastricht va intra în vigoare de la 1 nov 1993 și va fi înlocuit de Tratatul de la Amsterdam (2 oct. 1997 ).

    1992: Este anunțată despărțirea dintre prințul Charles, Prinț de Wales și Diana, Prințesă de Wales.

    1993: Tiraspol. Sentința asa-numitului „tribunal al poporului transnistrean” în procesul grupului de patrioți români, „grupul Ilașcu”. Ilie Ilașcu este condamnat la moarte, iar ceilalți membri la închisoare între 2 și 15 ani. După nouă ani de detenție și izolare, în mai 2001, Ilie Ilașcu va fi eliberat din închisoare.

    1994: Președintele rus Boris Elțân a ordonat guvernului să ia „toate măsurile” necesare împotriva guvernului cecen, precum și în vederea dezarmării „formațiunilor înarmate”. Sunt emise „Decretul nr. 2166” și „Rezoluția 1360” ale guvernului rus, prin care a fost declanșată intervenția rusă în Cecenia, la 11 decembrie 1991.

    2012: Alianța social-liberală USL a obținut 54% din voturi la alegerile legislative din România.

    2019: Agenția Mondială Antidoping a anunțat că va impune o interdicție de patru ani pentru Rusia la toate evenimentele sportive internaționale majore, cum ar fi Jocurile Olimpice de vară din 2020, Olimpiada de iarnă 2022 și Campionatul Mondial de Fotbal 2022, din cauza „falsificării datelor controalelor efectuate de laboratorul de la Moscova”. Sportivii ruși care doresc să concureze pot face acest lucru doar ca parte a unei „echipe neutre”.[1]

Nașteri

    1372: Beatrice a Portugaliei (d. 1408)

    1608: John Milton, poet și publicist englez (d. 1674)

    1751: Maria Luisa de Parma, soția regelui Carol al IV-lea al Spaniei (d. 1819)

    1878: Marele Duce Mihail, fratele ultimului țar al Rusiei, Nicolae al II-lea (d. 1918)

    1885: Daniel Ciugureanu, medic și politician român din Basarabia, prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești (1918), (d. 1950)

    1905: George Demetru, actor român (d. 1984)

    1916: Kirk Douglas, actor și regizor american de etnie evreiască, producător de film, distins cu premiul Oscar (1995) (d. 2020)

    1917: Leo James Rainwater, fizician american (d. 1986)

    1926: Henry Way Kendall, fizician american (d. 1999)

    1941: Mircea Vaida, poet, eseist și istoric literar român

    1949: Alexandru Ciocâlteu, politician român

    1949: Valentin Marica, scriitor, poet și publicist român

    1956: Jean-Pierre Thiollet, scriitor francez

    1967: Dan Diaconescu, jurnalist român

    1968: Ionuț Lupescu, fotbalist român

    1970: Niculina Stoican, interpretă de folclor

Decese

Anthonis van Dyck, pictor flamand

    1565: Papa Pius al IV-lea (n. 1499)

    1641: Anthonis van Dyck, pictor flamand (n. 1599)

    1669: Papa Clement al IX-lea (n. 1600)

    1937: Gustaf Dalén, fizician suedez, laureat al Premiului Nobel (n. 1869)

    1941: Dmitri Merejkovski, scriitor rus, (n. 1865)

    1963: Teofil T. Vescan, fizician și pedagog român (n. 1913)

    1987: Ernest Augustus al IV-lea, Prinț de Hanovra (n. 1914)

    1996: Mary Leakey, antropolog britanic (n. 1913)

    2018: Riccardo Giacconi, fizician american de origine italiană, laureat Nobel (n. 1931)

    2019: Marie Fredriksson, cântăreață suedeză, membră a formației Roxette (n. 1958)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.