Timp Liber

Calendarul zilei: Istoria zilei de 7 septembrie

Ziarul de Vrancea
7 sep 2021 711 vizualizări

7 septembrie este a 250-a zi a calendarului gregorian și a 251-a zi în anii bisecți. Mai sunt 115 zile până la sfârșitul anului.

1940: Tratatul de la Craiova: Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, prin care Cadrilaterul intră în componența Bulgariei.

Evenimente

1940: Tratatul de la Craiova: Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, prin care Cadrilaterul intră în componența Bulgariei.

    1191: A treia cruciadă: Bătălia de la Arsuf - Richard I al Angliei îl învinge pe Saladin la Arsuf.

    1631: Războiul de Treizeci de Ani: Bătălia de la Breitenfield - trupele suedeze sub comanda regelui Gustav Adolf obțin o victorie decisivă asupra forțelor catolice.

    1739: Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Țării Românești

    1812: Grande Armée a lui Napoleon a obligat armata rusă să se retragă în bătălia de la Borodino. Borodino a fost considerată bătălia cea mai sângeroasă din istoria războaielor napoleoniene.

    1818: Carol al XIV-lea Ioan al Suediei este încoronat rege al Norvegiei, la Trondheim.

    1822: Brazilia își declară independența față de Portugalia.

    1910: Marie Curie a izolat prima mostră pură de radiu.

    1911: Poetul francez Guillaume Apollinaire este arestat sub suspiciunea de a fi furat tabloul Mona Lisa de la muzeul Luvru.

    1931: Nicolae Titulescu a fost reales în funcția de președinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societății Națiunilor; a fost un caz unic în istoria Ligii Națiunilor, când un fost președinte al Ligii a fost reales pentru o nouă sesiune.

    1936: „Benjamin”, ultimul lup marsupial moare în noaptea de 6-7 septembrie la Grădina Zoologică Beaumaris din Hobart, Australia, probabil din cauza neglijenței - îndepărtat din mediul său natural, a fost expus vremii neobișnuit de capricioase din acea perioadă: temperaturi ridicate ziua și foarte scăzute noaptea.[1]

    1939: România s-a declarat neutră în urma declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale (la 1 septembrie) și și-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei.

    1940: Tratatul de la Craiova: Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, prin care partea de sud a Dobrogei ("Cadrilaterul", adică județele Durostor și Caliacra) intră în componența Bulgariei.

    1940: Al Doilea Război Mondial: În Bătălia Angliei avioanele germane încep atacurile de noapte (The Blitz) asupra Londrei și a altor orașe britanice.

    1944: Șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, demisionează pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta "ciuntirea și destrămarea oștirii".

    1949: Este proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupație americană, franceză și engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alege primul președinte federal (Theodor Heuss (1884 - 1963, liderul Partidului Liber Democrat, reales în 1954). La 15 septembrie este ales primul cancelar federal (Konrad Adenauer 1876 – 1976, reales în 1953, 1957 și 1961

    1953: Nikita Hrușciov este ales primul Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

    1977: Semnarea, la Washington, de către președintele Statelor Unite, Jimmy Carter, și premierul panamez, Omar Torrijos, a tratatului privind neutralitatea permanentă și funcționarea Canalului Panama, tratat care prevede ca toate trupele americane să părăsească Panama, iar în ceea ce privește controlul Canalului, acesta să revină autorităților panameze, cel mai târziu la 31 decembrie 1999).

    1978: O grevă generală paralizează producția de petrol a Iranului. Premierul Jafar Sharif-Emami extinde legea marțială în toate orașele.

    1982: Vali Ionescu și Anișoara Cușmir s-au situat pe locurile I și, respectiv II, la săritura în lungime la Campionatele europene de atletism de la Atena.

    1986: Desmond Tutu a devenit primul predicator de culoare care a condus biserica anglicană din Africa de Sud.

    1987: Președintele Consiliului de Stat al RDG, Erich Honecker, sosește la Bonn pentru o vizită oficială în Republica Federală Germania.

    1998: A fost fondată Google Inc..

    2001: A fost prezentat, în cadrul Festivalului de Film de la Veneția, filmul lui Lucian Pintilie, După-amiaza unui torționar, realizat după romanul "Drumul Damascului", de Doina Jelea.

    2001: În Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), statele membre decid în unanimitate, ca începând cu anul următor, ziua de 21 septembrie să fie Ziua Mondială a Păcii.

    2005: În Egipt au loc primele alegeri prezidențiale.

Nașteri

    1533: Elisabeta I, regină a Angliei și a Irlandei, ultimul suveran din dinastia Tudor (d. 1603)

    1683: Maria Anna de Austria, regină a Portugaliei (d. 1754)

    1707: Georges Louis Leclerc de Buffon, scriitor și naturalist francez (d. 1788)

    1726: François-André Danican Philidor, șahist și compozitor francez (d. 1795)

    1811: Prințul Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl regelui Carol I al României (d. 1885)

    1816: Lascăr Rosetti, om politic român (d. 1884)

    1817: Louise de Hesse-Kassel, soția regelui Christian al IX-lea al Danemarcei (d. 1898)

    1836: Henry Campbell-Bannerman, politician scoțian-englez, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1908)

    1850: Constantin I. Istrati, chimist și medic român (d. 1918)

    1866: Tristan Bernard, prozator și dramaturg francez (d. 1947)

    1879: Prințul Francisco José de Braganza (d. 1919)

    1881: Henri Focillon, istoric de artă și estetician, membru de onoare străin al Academiei Române (d. 1943)

    1902: Șerban Cioculescu, critic și istoric literar român, membru al Academiei Române (d. 1988)

    1904: Dumitru Dumitrescu, inginer român (d. 1984)

    1909: Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist și producător american de origine greacă (d. 2003)

    1911: Todor Jivkov, lider comunist bulgar, președinte al statului (1971-1989) (d. 1998)

    1912: Mariana Drăgescu, aviatoare română, membră a Escadrilei Albe (d. 2013)

    1927: Ion Pacea, pictor român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1999)

    1929: Emanuel Kant Vasiliu, lingvist român, membru al Academiei Române (d. 2001)

    1930: Baudouin I al Belgiei, regele Belgiei în perioada 1951-1993 (d. 1993)

    1938: Eliza Botezatu, scriitoare și critic literar din Republica Moldova

    1940: Dario Argento, regizor de film, producător și scenarist italian

    1944: Paul Fister, actor român (d. 2017)

    1946: J. J. Benítez, scriitor spaniol

    1949: Gloria Gaynor, cântăreață americană

    1950: Susan Blakely, fotomodel și actriță americană

    1954: Tudorel Stoica, fotbalist român

    1955: Mira Furlan, actriță și cântăreață croată (d. 2021)

    1960: Nae Caranfil, scenarist, actor și regizor român

    1963: Eazy-E, rapper american și unul dintre membrii fondatori al trupei de rap N.W.A (d. 1995)

    1965: Angela Gheorghiu, soprană română

    1966: Gunda Niemann-Stirnemann, patinatoare germană

    1968: Marcel Desailly, fotbalist francez, născut în Ghana

    1971: Kjersti Grini, handbalistă norvegiană

    1971: Tupac Shakur, rapper american și actor, considerat unul dintre cei mai mari rapperi din toate timpurile (d. 1996)

    1977: Fedde le Grand, DJ olandez

    1980: Gabriel Milito, fotbalist argentinian

    1982: Andreea Antonescu, cântăreață și textieră din România

    1983: Andre Berto, boxer american

    1984: Vera Zvonareva, jucătoare rusă de tenis

    1987: Evan Rachel Wood, actriță americană

    1988: Silvia Busuioc, actriță și fotomodel din Republica Moldova

    1992: Marius Vasile Cozmiuc, canotor român

    1992: Alexei Luțenko, ciclist kazah

Decese

    355: Claudius Silvanus, general roman

    1496: Ferdinand al II-lea de Neapole, rege al Neapolelui (n. 1469)

    1619: Ștefan Pongrácz, iezuit transilvănean (n. 1582)

    1799: Jan Ingenhousz, biolog, chimist și fiziolog olandez (n. 1730)

    1801: Charlotte Amalie de Hesse-Philippsthal, ducesă (n. 1730)

    1831: Petrus Sigerus, botanist din Transilvania (n. 1759)

    1880: Manolache Costache Epureanu, politician român, prim-ministru al României (n. 1820)

    1907: Bogdan Petriceicu-Hasdeu, enciclopedist, jurist, lingvist, istoric, om politic și scriitor român (n. 1836)

    1962: Isak Dinesen, scriitoare daneză (n. 1885)

    1991: Edwin McMillan, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (n. 1907)

    1993: Eugen Barbu, scriitor, scenarist și publicist român (n. 1924)

    1994: James Clavell, scriitor american de origine australiană (n. 1924)

    1996: Tupac Shakur, artist american renumit pentru stilul lui de rap și muzica sa, cariera de actor, poezii și activitatea socială. (n. 1971)

    1997: Mobutu Sese Seko, mareșal și om politic, autoproclamat președinte al Republicii Zair (n. 1930)

    2000: Virgil Săhleanu, lider sindical român (n. 1946)

    2008: Ilarion Ciobanu, actor român de film (n. 1931)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.