Astăzi despre Leonida Lari
S-a născut la 26 octombrie 1949 la Bursuceni, în apropiere de Bălți (RSS Moldovenească, URSS), într-o familie de învățători, mama sa fiind Nadejda Tuchilatu. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, din Chișinău, facultatea de filologie. A fost colaborator la Muzeul de literatură D. Cantemir din Chișinău (1971-1973), redactor la revista "Literatura și Arta" (1985-1988) din RSSM, redactor șef al primei publicații în grafie latină din Republica Moldova - "Glasul națiunii" (1988-2003).
Leonida Lari s-a aflat printre fruntașii Mișcării de emancipare națională din Basarabia în anii 1988-1991. A fost Deputat în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) și membru al Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova între 1990 și 1992. Între 1990 și 1997 a stat în fruntea Ligii Creștin Democrate a Femeilor din Moldova (una din componentele constituante ale Partidului Social-Liberal în 2001). Începînd cu anul 1992 este deputat în Parlamentul României (în 2004 a fost aleasă pe lista Partidului România Mare).
Activitatea politică. Leonida Lari a fost membru PRM timp de aproape 10 ani, ea obținând în total trei mandate de deputat (primul dintre ele obținându-l pe liste PNȚCD, după care a trecut la PRM) La începutul lunii februarie 2005, pe când era singurul parlamentar al PRM Suceava, Leonida Lari a anunțat că demisionează din acest partid deoarece preferă „libertatea de a gândi și de a acționa” și „un limbaj civilizat chiar față de adversarii politici”.
În ziarul Jurnal de Chișinău s-a opinat că: A fost membru al Partidului România Mare, pe care l-a părăsit, trebuie să recunoaștem, dintr-un motiv egoist, deloc principial, fiindcă nu a mai fost „realeasă” într-un post oarecare din structurile PRM.
Pe 6 ianuarie 2007, ziarul Adevărul anunța că "Deputatul PRM Leonida Lari-Iorga și-a depus cerere de înscriere în Partidul Popular Creștin-Democrat (PNȚCD). Ea revine, astfel, în partidul care a propulsat-o în parlament, în 1992, pe listele din Galați"
Activitatea literară
Este autor a 24 de volume de poezie și proză, precum și traducător din marea poezie universală.
Piața Diolei (1974)
Marele vânt (1980)
Mitul trandafirului (1985)
Scoica solară (1987)
Insula de repaos (1988)
Lumina grăitoare (1989)
Dulcele foc (1989)
Anul 1989 (1990)
Lira și păianjenul (1991)
Govorâŝij svet (1992)
Al nouălea val (1993)
Epifanii (1994)
Scrisori de pe strada Maica Domnului (1995)
Lunaria (1995)
Aldebaran (1996)
Între îngeri și demoni (1998)
Învingătoarele spații (1999)
Insula de repaus (2000)
Răstignirea porumbeilor (2003)
Epifanii și teofanii (2005)
Infinitul de aur (2006)
Sibila (2006)
Traduceri din lirica universala (2009)
101 poeme (2009)
Premii
Premiul România Mare
Premiul "Flacăra, Totuși iubirea"
Premiul revistei "Cronica" (Iași)
Premiul "Tibiscus" - Serbia
Premiul "Academiei Române" pentru poezie, "Mihai Eminescu".
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
