Timp Liber

Astăzi despre: Unul dintre cei mai valoroși poeți interbelici: Ion Vinea „Liric rafinat și elegiac” poetul cu cinci neveste și sute de amante - torturat și de legionari, și de comuniști

Ziarul de Vrancea
6 iul 2022 3430 vizualizări

Ion Vinea (n. 17 aprilie 1895, Giurgiu, România – d. 6 iulie 1964 București, Republica Populară Română) este pseudonimul literar al lui Ion Eugen Iovanachi, care a fost un poet român simbolist și suprarealist, aflat mereu în vecinătatea mișcării literare de avangardă.

După absolvirea liceului Sfântul Sava din București, frecventează cursurile Facultății de Drept, mai întâi la București, apoi la Iași, unde își ia diploma de licență. Nu a profesat niciodată avocatura.

Simbolism

Încă din anii liceului, publică împreună cu Tristan Tzara și Marcel Iancu revista Simbolul (octombrie 1912)[3], cu atitudine netă împotriva semănătorismului. Revista a apărut în numai 4 numere, finanțate și ilustrate de Marcel Iancu.[4] În anii 1914 - 1916 publică versuri apreciate în mod pozitiv de critică. De la început Vinea a fost socotit un poet modern. A fi modern la acea dată însemna a fi simbolist. Dacă poeziile de ucenicie sunt într-adevăr simboliste, producțiile următoare au o nuanță mai tonică, Vinea fiind refractar oricărei înregimentări.

Revista „Contimporanul”

Ion Vinea și-a înjghebat propria echipă în jurul revistei Contimporanul, pe care o conduce în anii 1922-1932, revistă care devine principală rampă de lansare a scriitorilor moderniști și avangardiști. Contimporanul a mobilizat revolta iconoclastă a tinerimii, lovind în tabu-urile burgheze, în platitudinea distins-academică și în modelele "frumosului" mistificator, încărcat de prejudecăți naționaliste și de un ruralism agresiv. Alături de colaborarea scriitorilor români, printre care se pot menționa Barbu Fundoianu, Ilarie Voronca și Ion Barbu, editorul Vinea a mai găzduit texte ale autorilor de pe diverse meridiane (Paul Éluard, Philippe Souppault, Robert Musil, Joyce Trake, Kassak Lajos și alții), întreținând o vastă corespondență cu membrii „comunității” avangardiste europene, fapt care îi permite să păstreze revista mereu în actualitate.

Registru liric

Registrul liric al lui Ion Vinea a fost foarte amplu, de la poezia simbolistă elegantă și decorativă sau ironic-patetică, până la modernismul învecinat cu extremismul avangardiștilor, pe care totuși s-a ferit să-l adopte în practica literară. Capacitatea lui de a trece de la o formulă poetică la alta a fost singulară în literatura română, versurile lui putând aminti de Lucian Blaga dar și de Tudor Arghezi sau Adrian Maniu.

Ca și Ilarie Voronca, Ion Vinea este un mare creator de imagini, fără a slăbi însă niciodată controlul inteligenței artistice asupra fluxului imagistic. Față de creația sa poetică a dovedit nepăsare, risipindu-și versurile în paginile diverselor publicații la care colabora, fără preocuparea de a și le aduna într-un volum. O va face totuși în anul 1964, când la 26 iunie se dă "bun de tipar" volumului Ora fântânilor de către Editura pentru Literatură. Ion Vinea, în vârstă de 69 de ani, nu își va vedea însă cartea în vitrinele librăriilor. Se stinge din viață câteva zile mai târziu, în ziua de 6 iulie.


Opere publicate

Poezii, poeme în proză

    Descântecul și Flori de lampă, Biblioteca Dimineața, 1925

    Paradisul suspinelor, Editura Cultura Națională, București, 1930 (cu 5 gravuri, printre care un portret de Marcel Iancu)

    Ora fântânilor, Editura pentru Literatură, București, 1963

    Poeme, Editura Tineretului, București, 1969 (postum)

    Ornic nesupus: versuri. (Poezii de duminică), Editura Eus, Chișinău, 1993 (antologie postumă îngrijită de Leo Butnaru)

Proză, publicistică

    Lunatecii, roman, Editura pentru Literatură, București, 1965 (postum)

    Venin de mai, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1971 (postum; roman neterminat)

    Publicistică literară, Editura Minerva, București, 1977 (postum)

    Săgeata și arabescul. Articole și pamflete, Editura Minerva, București, 1984 (postum)

Opere traduse în alte limbi

    Sóhajok paradicsoma (Paradisul suspinelor), Editura Dacia Konyvkiado, Cluj-Napoca, 1974 (traducere în limba maghiară)

    Árnyékok malma, Editura Kriterion Konyvkiado, București, 1976 (traducere în limba maghiară)

    Ora fântânilor = L'heure des fontaines, Editura Minerva, București, 1982 (ediție bilingvă în română și franceză)

    Whisky Palace & alte elegii. Whisky Palace & altre elegie, Editura Bastion, Timișoara, 2008, (ediție bilingvă româno-italiană, biobibliografie, postfață și antologie critică de Geo Vasile)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ucenic al lui N. D. Cocea și Arghezi, va deveni, pe urmele lor, unul dintre marii noștri gazetari interbelici”, menționează Paul Cernat.

În continuare, câteva amănunte din cariera de jurnalist: „Director (între 1922-1932, alături de Marcel Iancu) al celei mai longevive reviste de avangardă autohtone, Contimporanul, căreia i-a împrumutat ceva din spiritul său eclectic și constructiv, acest promotor al tuturor tendințelor avangardiste, spirit cultivat și open mind, a fost „prins” între opțiuni artistice şi prietenii politice divergente (…). Amic cu avangardiști de pretutindeni, a avut, dincolo de divergențele ideologice, vechi relații cu Nae Ionescu și Pamfil Șeicaru. Ultimul l-a atras, în 1941, în colaborarea cu ziarul pro-antonescian Evenimentul zilei”.

Hamal, gipsar, „negru literar”

Răsturnarea monarhiei și instaurarea regimului comunist dau peste cap viața lui Vinea. Paul Cernat are din nou cuvântul: „Cîteva articole antisovietice (dar și posibila relație cu Intelligence Service) îi aduc, după 1945, ostracizarea (devine hamal, gipsar, magazioner, negru literar ș.a.). Antistalinismul lui Vinea a fost stimulat însă de pactul Ribbentrop-Molotov și de lectura autobiografiei lui Troțki”

 

„Pe Josephine a „împărțit-o” cu Ion Barbu”

Poetul Ion Vinea a fost un adevărat don Juan: „De o distincție aristocratică necontrafăcută, omul era un mare seducător, amant a sute de femei (pe Josephine Baker a „împărțit-o” cu amicul de cursă lungă Ion Barbu)”, dezvăluie Paul Cernat. Amorul „extins” cu Josephine (foto), spioană, dansatoare, actriță și cântăreață franceză de origine americană, poate fi trecut la „diverse”, pentru că Vinea a avut, din când în când, și intenții serioase.

„În prim-planul amorurilor se află Ana Maria Oardă – prima soție -, alias poeta Tana Quil (psudonim ales de Vinea după numele soției poetului latin Tarquiniu, Tanaquil), actrița Dida Solomon (a doua soție, recăsătorită cu „prințul roșu” Scarlat Callimachi), actrița și scriitoarea Nelly Cutava (a treia soție, recăsătorită cu gazetarul comunist Radu Popescu și devenită mama prozatorului Petru Popescu) dar, mai ales, Henriette Yvonne Stahl, alături de care a stat 14 ani (Henriette se va mărita apoi cu mult mai tînărul Petru Dumitriu – între trilogia Cronica de familie a acestuia și Lunatecii legăturile sînt complicate). Ultima soție, Elena Oghină, a avut o nepoată adoptată de Vinea”, dezvăluie Cernat.

Torturat și de legionari, și de comuniști

În ultima parte a vieții, Ion Vinea a suferit cumplit: „În interbelic, Vinea a avut relații strînse cu avangardiști de pretutindeni și, ca director al ziarului Facla, a militat împotriva extremei drepte, suferind agresiuni fizice dure din partea legionarilor”, detaliază Paul Cernat. Nici comuniștii nu l-au tratat mai bine: „ (…) Ultimele două decenii i-au fost un calvar. Fără drept de semnătură, arestat și torturat, eliberat la intervenția doctorului N. Lupu (primul editorialist al Contimporanului, apropiat al lui Groza și Maurer), își publică, pînă în 1960, traducerile sub numele lui Petru Dumitriu, a cărui emigrare îi aduce o nouă arestare lui Vinea și o primă arestare Henriettei – a tradus, ca nimeni altul la noi, din Edgar Poe, a tradus excelent și din Shakespeare. Recuperat forțat de regim ca propagandist pentru exil la revista Glasul patriei, (…) se îmbolnăvește de cancer și moare înainte de a împlini 70 de ani”, încheie criticul literar Paul Cernat.

(evz.ro)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.