Timp Liber

Astăzi despre: Focșăneanul Ștefan Gh. Longinescu, profesor de drept roman la universitățile din Iași și București. A scris și lucrări de istoria dreptului. A fost fratele savantului Gheorghe Gh. Longinescu

Ziarul de Vrancea
2 aug 2022 990 vizualizări

Ștefan Gh. Longinescu (n. 5/12 octombrie 1865, Focșani – d. 2 august 1931, București) a fost un jurist român, membru corespondent al Academiei Române (din 1910). A fost profesor de drept roman la universitățile din Iași și București. A scris și lucrări de istoria dreptului.

Ștefan Gh. Longinescu s-a născut în anul 1865, într-o familie de negustori. A fost fiul Rusandrei (1843-1925) și al lui Gheorghe Loginescu, care a avut prima fabrică de ceară din Focșani.și frate cu Gheorghe Gh. Longinescu (1869-1939). A făcut studii gimnaziale la Focșani, liceale și universitare la Iași, unde absolvă Facultatea de Drept și își ia licența în știinte juridice cu o teză despre "Garanția de evicțiune în dreptul roman și român".

A practicat avocatura, e apoi judecător de ocol, supleant la tribunal, judecător de instrucție la Galați și chimist în Laboratorul lui Petru Poni. Studiază matematicile superioare cu profesorul Climescu, apoi cu Melik și Țoni, studiu care îi deschid mai târziu interesul pentru logica judiciară și arhitectura dreptului. În 1895 pleacă, prin concurs, la specializare în Germania, un an mai târziu obținând la Berlin doctoratul. După ce funcționează ca profesor de drept la Iași, ocupă Catedra de Drept roman a Facultății de Drept din București, asigurând, din 1908, și cursul de Istoria dreptului românesc.

Opere

   Gaius der Rechtsgelehrte (Gaius erudit al dreptului, 1896)

    Istoria dreptului românesc din vremile cele mai vechi până azi (1908) (prima lucrare de acest gen din literatura noastră de specialitate)

    Elemente de drept roman (9 volume, 1921-1929)

    Dreptul roman in literatura juridica românească (1908)

    Pravila lui Vasile Lupu (1909)

    Pravila Moldovei din vremea lui Vasile Lupu (1912)

    Așezământul de legătură al lui Mihai Viteazul (1919)

    Medicina legală în legile vechi românești (1920)

    Pravila lui Alexandru cel Bun (1923)

 


De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.