VIDEO Astăzi despre: Actorul judecat de patru ori pentru apartenență la Mișcarea Legionară, dar achitat datorită intervențiilor evreilor salvați de el - Ernest Maftei - prezent la manifestațiile postdecembriste demascând restaurația comunistă
Ernest Maftei (n. 6 martie 1920, Prăjești, Bacău, România – d. 19 octombrie 2006, București, România) a fost un actor român, poet și epigramist judecat de către comuniști de patru ori pentru apartenență la Mișcarea Legionară, a fost achitat tot timpul din cauza intervențiilor evreilor salvați de el și care au depus mărturii pentru a-l ajuta - o prezenţă permanentă la manifestațiile posdecembriste de stradă denunțându-i pe comuniștii care-și consolidau puterea
A participat activ la evenimentele din 21 decembrie 1989 apărând în fața demonstranților cu un steag fără stemă (nedecupat) și a rămas în stradă până la finalizarea evenimentelor. A participat la protestele din iunie și a fost bătut și lăsat inconștient pe malul Dâmboviței fiind salvat ulterior de un trecător.
S-a născut la 6 martie 1920 în comuna Prăjești, lângă Bacău. La școala normală (școala de învățători) din Bacău a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi.
Ernest Maftei a urmat cursurile Școlii Normale din Bacău după care, în perioada 1941 - 1945, a studiat vioara la Academia de Artă Dramatică din Iași.[1] A debutat ca actor în rolul unui bancher, în perioada studenției, în piesa „Zece milionari” la Teatrul „Muncă și lumină”, teatru ce era o filială a teatrului lui Victor Ion Popa. Debutul cinematografic l-a făcut în filmul „Răsună valea”.
Deși a fost un prețuitor constant al farmecului feminin, actorul nu a fost căsătorit decât o singură dată. A avut un fiu, Gheorghe (Gheorghiță) Maftei care este un artist plastic cunoscut
Cariera politică
Ernest Matei își începe cariera politică în Mișcarea Legionară unde a ocupat un rol important în județul Bacău. La 17 ani aderă la mișcarea legionară „Frăția de Cruce”. Este închis în lagărul de la Vaslui în 1938, cinci luni, pe timpul lui Armand Călinescu. E deținut politic în închisorile Galați, Jilava și Văcărești.
În dosarele de la Securitate era numit chiar al treilea cel mai periculos om pentru comunismul român. După decapitarea Mișcării Legionare de către regimul Carlist rămâne printre puținii supraviețuitori din zonă, astfel că în momentul în care este alungat Carol al II-lea și instaurată Legiunea Arhanghelului Mihail la putere este desemnat responsabil pe 4 județe, în principal din cauza lipsei de cadre superioare, el având doar 21 de ani la data respectivă. În momentul în care primește ordine de la București să ridice 136 de evrei suspectați de activități comuniste și subversive, el preia pe toți cei din listă și îi ascunde la Prăjești unde îi angajează la cariera de piatră care aparținea tatălui său. În urma acestei acțiuni tatăl său este arestat mai târziu și încarcerat. Despre asasinarea lui Nicolae Iorga el spune că în acele momente se afla cu Horia Sima în aceeași mașină și că au ajuns prea târziu la Vălenii de Munte, și că erau informați că viața acestuia era în pericol.
A fost judecat de către comuniști de patru ori pentru apartenență la Mișcarea Legionară, însă a fost achitat tot timpul din cauza intervențiilor evreilor salvați de el și care au depus mărturii pentru a-l ajuta. Pentru a scăpa de opresiunile comuniste preia numele de Irimia Valahul.
A participat activ la evenimentele din 21 decembrie 1989 apărând în fața demonstranților cu un steag fără stemă (nedecupat) și a rămas în stradă până la finalizarea evenimentelor. A participat la protestele din iunie și a fost bătut și lăsat inconștient pe malul Dâmboviței fiind salvat ulterior de un trecător.
Cariera artistică
A devenit unul dintre monștrii sacri ai filmului românesc și unul dintre cei mai populari actori români.
În 1966, Ernest Maftei a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” din Bucureşti.
În 1967, joacă rolul Constantin în filmul “Meandre”, regia Mircea Săucan, alături de Margareta Pogonat şi Mihai Pălădescu, în 1971, a fost plutonierul Dumitrescu în “Reconstituirea”, regia Lucian Pintilie, alături de Vladimir Găitan, George Constantin şi George Mihăiță, în 1977, este distribuit în serialul TV „Toate pânzele sus!”, regia Mircea Mureșan, alături de Ion Besoiu, Ilarion Ciobanu şi Sebastian Papaiani, iar în 1978, este distribuit în “Iarba verde de acasă”, regia Stere Gulea, alături de Ion Caramitru.
În anul 1980 este distribuit în rolul Moroiu, în “Drumul oaselor”, regia Doru Năstase, alături de Florin Piersic şi Marga Barbu, în acelaşi an joacă rolul bunicului în „Dumbrava minunată”, regia Gheorghe Naghi, alături de Diana Muscă şi Elena Drăgoi, şi a fost şi Luca Mavrodin, bunicul industriaşului Tudor Gheorghiu, în “Ultima noapte de dragoste”, regia Sergiu Nicolaescu, alături de Joanna Pacula şi Vladimir Găitan.
În 1984, Ernest Maftei este Moş Timofte în “Cireşarii”, regia Adrian Petringenaru, alături de Ion Marinescu şi Petre Gheorghiu-Dolj, şi în acelaşi an jocă în “Muşchetarii în vacanţă”, regia Savel Stiopul, alături de Coca Andronescu.
În 1986, joacă rolul sculptorului Constantin Brâncuşi în pelicula “Brâncuşi” (- „Cioplitorul de suflete”), regia Grid Modorcea, în 1992, joacă rolul Moşului în “Tusea şi junghiul”, regia Mircea Daneliuc, alături de Olga Tudorache, în 1993, este distribuit în producţia „Trahir”, regia Radu Mihăileanu, iar în 1994, joacă în “Crucea de piatră – ultimul bordel”, regia Andrei Blaier, alături de Gheorghe Dinică, Coca Bloos şi Florina Cercel.
În 2004, a jucat rolul bunicului lui Modigliani, în producţia „Modigliani”, de Mick Davis, alături de actorii Andy Garcia şi Elsa Zylberstein, iar în anul 2006, a jucat în ultmul său film, „Păcală se întoarce”, regia Geo Saizescu, alături de Denis Ștefan, Anemona Niculescu şi Sebastian Papaiani. Acestea sunt doar câteva din cele peste 225 de filme sau prodcţii TV în care actorul a jucat, fie că este vorba despre creaţii româneşti, franceze, germane sau japoneze.
În noaptea de 21 decembrie 1989, Ernest Maftei a participat la manifestaţia anticomunistă de la Piaţa Universităţii din Bucureşti, după ce a lăsat familiei un bilet cu următoarele versuri, pentru cazul în care nu s-ar mai fi întors:
„În lutul greu din care am plecat
Am frământat simţire.
Din ură am clădit iubire.
Între seninul din Înalt
Şi jalnicul de jos
Mereu m-am întors
În lutul greu din care am plecat.
N-am fost învins, dar nici n-am câştigat.
Mi-e barba albă, încâlcită, roasă.
Părinte, o să vin curând acasă”.
În acea noapte, aflat la baricada de la „Intercontinental”, actorul a reușit să ia dintr-un TAB două automate AK-47, cu care, a doua zi, a pătruns în clădirea Comitetului Central al P.C.R după fuga cuplului Ceaușescu. Imediat după Revoluţie, în perioada regimului lui Ion Iliescu, „Bădia” a suferit persecuții mai mari decât în perioada lui Ceaușescu. Poate şi de aceea, Ernest Maftei a fost o prezenţă permanentă la manifestațiile de stradă din acea perioadă, îndemnând tineretul să lupte împotriva comuniștilor care își consolidau puterea.
Filmografie
Răscoala (1965)
Neamul Șoimăreștilor (1965)
Haiducii (1966)
Răzbunarea haiducilor (1968)
Săptămîna nebunilor (1971)
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972)
Ultimul cartuș (1973)
Dincolo de nisipuri (1974)
Frații Jderi (1974)
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975)
Zile fierbinți (1975)
Prin cenușa imperiului (1976)
Osînda (1976)
Accident (1977)
Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - ep. 10-11
Iarba verde de acasă (1977)
Pentru patrie (1978)
Mihail, cîine de circ (1979)
Ultima noapte de dragoste (1980)
Drumul oaselor (1980)
Burebista (1980)
Cucerirea Angliei (1982)
Amurgul fântânilor (1983)
Cireșarii (1984) - ca Moș Timofte
Căsătorie cu repetiție (1985)
Păcală se întoarce (2006)
Modigliani (2004)
Kínai védelem („Apărarea chineză”) (1999)
Triunghiul morții (1999)
Trenul vieții (1998)
Trahir („A trăda”) (1993)
Drumul câinilor (1991)
Tusea și junghiul (1991)
Căutătorii de aur (1986)
Cireșarii (1984)
Sosesc păsările călătoare (1984)
Convoiul (1981)
Dumbrava minunată (1980)
Cumpăna (1979)
Vlad Țepeș (1979)
Buzduganul cu trei peceți (1978)
Drumuri în cumpănă (1978)
Fair-play (1977)
Mere roșii (1976)
Misterul lui Herodot (1976)
Mastodontul (1975)
Duhul aurului (1974)
Departe de Tipperary (1973)
Despre o anumită fericire (1973)
Vifornița (1973)
Conspirația (1972)
Pădurea pierdută (1971)
Puterea și adevărul (1971)
Așteptarea (1970)
Prieteni fără grai-Silent Friends (1969)
Baltagul (1969)
Căldura (1969)
Prea mic pentru un război atât de mare (1969)
Reconstituirea (1968)
Meandre (1966)
Merii sălbatici (1964)
Tudor (1962)
Omul de lângă tine (1961)
Când primăvara e fierbinte (1960)
Valurile Dunării (1959)
Desfășurarea (1954)
Nepoții gornistului (1953)
(radioromaniacultural.r0)
Publicații
În 1958 scrie piesa de teatru Răzeșii lui Bogdan, an în care a avut loc și premiera.
În 1994 publică volumul de poezii Autografe.[4]
Note
^ Bădia Ernest Maftei a urmat în viață doar iubirea și frumosul
^ Ernest Maftei 1920-2006 Libertatea din 20 10 2006
^ „ERNEST MAFTEI - Mișcarea Legionară”. miscarea.net.
^ a b c „Ernest Maftei: viața în Paradisul lui Bădia - Ziarul Metropolis”.
Legături externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ernest Maftei
Ernest Maftei pe Internet Movie Database
"Astazi e ziua ta..." - Ernest Maftei, 6 martie 2006, Jurnalul Național
A murit actorul Ernest Maftei, HotNews
A murit Badia!, 19 octombrie 2006, Evenimentul zilei
A fost odata... A murit Badia!, 20 octombrie 2006, Dana Andronie, Catalina Iancu, Jurnalul Național
Remember Ernest Maftei
Lectia de patriotism: Batranul si steagul, 3 ianuarie 2010, Curentul
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
