Timp Liber

Astăzi despre Ernest Maftei

Ziarul de Vrancea
18 oct 2018 2757 vizualizări

Ernest Maftei (n. 6 martie 1920, Prăjești, Bacău, România – d. 19 octombrie 2006, București, România) a fost un actor român, poet și epigramist și adept al Mișcării Legionare.

Copilăria

S-a născut la 6 martie 1920 în comuna Prăjești, lângă Bacău. La școala normală (școala de învățători) din Bacău a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi.

Biografie

Ernest Maftei a urmat cursurile Școlii Normale din Bacău după care, în perioada 1941 - 1945, a studiat vioara la Academia de Artă Dramatică din Iași.[1] A debutat ca actor în rolul unui bancher, în perioada studenției, în piesa „Zece milionari” la Teatrul „Muncă și lumină”, teatru ce era o filială a teatrului lui Victor Ion Popa. Debutul cinematografic l-a făcut în filmul „Răsună valea”.

Deși a fost un prețuitor constant al farmecului feminin, actorul nu a fost căsătorit decât o singură dată. A avut un fiu, Gheorghe (Gheorghiță) Maftei care este un artist plastic cunoscut [2].

Cariera politică

Ernest Matei își începe cariera politică în Mișcarea Legionară unde a ocupat un rol important în județul Bacău. La 17 ani aderă la mișcarea legionară „Frăția de Cruce”[3]. Este închis în lagărul de la Vaslui în 1938, cinci luni, pe timpul lui Armand Călinescu. E deținut politic în închisorile Galați, Jilava și Văcărești.[4]

În dosarele de la Securitate era numit chiar al treilea cel mai periculos om pentru comunismul român. După decapitarea Mișcării Legionare de către regimul Carlist rămâne printre puținii supraviețuitori din zonă, astfel că în momentul în care este alungat Carol al II-lea și instaurată Legiunea Arhanghelului Mihail la putere este desemnat responsabil pe 4 județe, în principal din cauza lipsei de cadre superioare, el având doar 21 de ani la data respectivă. În momentul în care primește ordine de la București să ridice 136 de evrei suspectați de activități comuniste și subversive, el preia pe toți cei din listă și îi ascunde la Prăjești unde îi angajează la cariera de piatră care aparținea tatălui său. În urma acestei acțiuni tatăl său este arestat mai târziu și încarcerat.

Despre asasinarea lui Nicolae Iorga el spune că în acele momente se afla cu Horia Sima în aceeași mașină și că au ajuns prea târziu la Vălenii de Munte, și că erau informați că viața acestuia era în pericol.

A fost judecat de către comuniști de patru ori pentru apartenență la Mișcarea Legionară, însă a fost achitat tot timpul din cauza intervențiilor evreilor salvați de el și care au depus mărturii pentru a-l ajuta. Pentru a scăpa de opresiunile comuniste preia numele de Irimia Valahul.

A participat activ la evenimentele din 21 decembrie 1989 apărând în fața demonstranților cu un steag fără stemă (nedecupat) și a rămas în stradă până la finalizarea evenimentelor.[4] A participat la protestele din iunie și a fost bătut și lăsat inconștient pe malul Dâmboviței fiind salvat ulterior de un trecător.

Cariera artistică

A devenit unul dintre monștrii sacri ai filmului românesc și unul dintre cei mai populari actori români.

Alături de Colea Răutu și alți actori, a înființat Uniunea Cineaștilor din România.

A colaborat la realizarea emisiunii „Ferma”, specializată pe teme din viața rurală și agricultură, transmisă pe canalul TVR 2.

În 1995, a devenit membru al partidului „Pentru patrie”, alăturându-se camarazilor săi împreună cu care luptase și suferise în închisori.

Filmografie

    Răscoala (1965)

    Neamul Șoimăreștilor (1965)

    Haiducii (1966)

    Răzbunarea haiducilor (1968)

    Săptămîna nebunilor (1971)

    Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972)

    Ultimul cartuș (1973)

    Dincolo de nisipuri (1974)

    Frații Jderi (1974)

    Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975)

    Zile fierbinți (1975)

    Prin cenușa imperiului (1976)

    Osînda (1976)

    Accident (1977)

    Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - ep. 10-11

    Iarba verde de acasă (1977)

    Pentru patrie (1978)

    Mihail, cîine de circ (1979)

    Ultima noapte de dragoste (1980)

    Drumul oaselor (1980)

    Burebista (1980)

    Cucerirea Angliei (1982)

    Amurgul fântânilor (1983)

    Cireșarii (1984) - ca Moș Timofte

    Căsătorie cu repetiție (1985)

    Păcală se întoarce (2006)

    Modigliani (2004)

    Kínai védelem („Apărarea chineză”) (1999)

    Triunghiul morții (1999)

    Trenul vieții (1998)

    Trahir („A trăda”) (1993)

    Drumul câinilor (1991)

    Tusea și junghiul (1991)

    Căutătorii de aur (1986)

    Cireșarii (1984)

    Sosesc păsările călătoare (1984)

    Convoiul (1981)

    Dumbrava minunată (1980)

    Cumpăna (1979)

    Vlad Țepeș (1979)

    Buzduganul cu trei peceți (1978)

    Drumuri în cumpănă (1978)

    Fair-play (1977)

    Mere roșii (1976)

    Misterul lui Herodot (1976)

    Mastodontul (1975)

    Duhul aurului (1974)

    Departe de Tipperary (1973)

    Despre o anumită fericire (1973)

    Vifornița (1973)

    Conspirația (1972)

    Pădurea pierdută (1971)

    Puterea și adevărul (1971)

    Așteptarea (1970)

    Prieteni fără grai-Silent Friends (1969)

    Baltagul (1969)

    Căldura (1969)

    Prea mic pentru un război atât de mare (1969)

    Reconstituirea (1968)

    Meandre (1966)

    Merii sălbatici (1964)

    Tudor (1962)

    Omul de lângă tine (1961)

    Când primăvara e fierbinte (1960)

    Valurile Dunării (1959)

    Desfășurarea (1954)

    Nepoții gornistului (1953)

Publicații

    În 1958 scrie piesa de teatru Răzeșii lui Bogdan, an în care a avut loc și premiera.

    În 1994 publică volumul de poezii Autografe.[4]

Note

    ^ Bădia Ernest Maftei a urmat în viață doar iubirea și frumosul

    ^ Ernest Maftei 1920-2006 Libertatea din 20 10 2006

    ^ „ERNEST MAFTEI - Mișcarea Legionară”. miscarea.net.

    ^ a b c „Ernest Maftei: viața în Paradisul lui Bădia - Ziarul Metropolis”.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ernest Maftei

    Ernest Maftei pe Internet Movie Database

    "Astazi e ziua ta..." - Ernest Maftei, 6 martie 2006, Jurnalul Național

    A murit actorul Ernest Maftei, HotNews

    A murit Badia!, 19 octombrie 2006, Evenimentul zilei

    A fost odata... A murit Badia!, 20 octombrie 2006, Dana Andronie, Catalina Iancu, Jurnalul Național

    Remember Ernest Maftei

    Lectia de patriotism: Batranul si steagul, 3 ianuarie 2010, Curentul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.