Timp Liber

Astăzi despre Adrian Enescu, muzician și compozitor român - a compus în special muzică de film (circa 65 de titluri) - a definit stilul Loredanei Groza prin albumele „Bună seara, iubite” „Un buchet de trandafiri” și „Diva inamorata”

Ziarul de Vrancea
31 mar 2023 3475 vizualizări

Adrian Enescu (n. 31 martie 1948, București - d.19 august 2016) a fost un muzician și compozitor român cunoscut în special pentru activitatea sa în domeniul muzicii de film (circa 65 de titluri).

A făcut studii muzicale la secția pian a Liceului de muzică nr. 2 din Bucuresti. A absolvit Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu“ din București, (compoziție - Aurel Stroe, armonie - Alexandru Pașcanu), dar a studiat și cu Tiberiu Olah, Ștefan Niculescu, Anatol Vieru, Myriam Marbé[4]. A fost audient al facultății de muzică electronică a Universității Stanford - California (1985/1986); Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

A compus muzică foarte diversă stilistic, de la muzica electro acustică la muzica simfonică și la jazz. Ca muzician, a fost printre primii artiști de muzică electronică din România, începând cu anii '70.

Prima apariție pe disc este în 1975 (orchestrator jazz music). Semnează muzica/orchestrația și definește stilul grupului Stereo condus de Crina Mardare printr-un LP și un single. Semnează muzica/orchestrația și definește stilul cântăreței Loredana Groza prin albumele "Bună seara, iubite", "Un buchet de trandafiri" și "Diva inamorata". Colaborează cu Silvia Dumitrescu la albumul "Cred în tine". Compune piese pentru Dida Drăgan - "Stau pe o margine de lună", Angela Similea - "Ninsorile de flori", "Azi". Solicitat să colaboreze cu prestigioase institutii muzicale din lume (scrie muzică de balet pentru Liliana Cosi Company – Italia (1980, 1983, 1986, 1987, 2002), Art Center Canberra – Australia transpunând electronic musical-urile Camelot (stagiunea 1991-92) și Omul din La Mancha (1990-91), muzica pentru trupa de balet ART.DANCE.COMPANY - Canberra/Australia (1990-1991-1992). În Belgia și Olanda muzică de teatru: King Lear (1994), Uncle Vania (1995), Adrian Brower (1996). În Japonia: Iuliu Cezar(1995), Macbeth (1997), Titus Andronicus (2010 ). Este recunoscut ca unul dintre cei mai valoroși compozitori de muzică de teatru și film, colaborând, în teatru, cu Alexandru Darie, sau în film fie cu Mircea Veroiu, Dan Pița și alții.

Repertoriu: DOMINO concert pt. percuție și orchestră; TABU concert pt. vibrafon și orchestră; SOLO pt. vibrafon și orchestră; CINEMATIC muzică pt. 15 instrumente; Călătoria lui Orpheu opera (variațiuni pe teme de Christoph Willibald Gluck); LABIRINT muzica pt. opt clarinete; BREAKFAST și REVERSIBIL pt. violă solo; IREVERSIBIL , ADORAMUS, ATMOSFERIC, 10DER pt. flaut și ansamblu electronic; 9 VARIAȚIUNI pe o temă de Maurice Ravel pt. flaut și pian; GRAFFITI muzică pt. cor și pian; Muzică pt. orchestră de jazz – Big Band; Concert pt. două marimbe și 11 suflători re-vision după concertul pt. pian în fa minor de Johann Sebastian Bach; Patetica re-vision după Ludwig van Beethoven; SONATA pt. 11 suflători; Proiectul Bach în ShowBiz pentru Marimba/Vibrafon/Drum set/Solo violin / Solo cello & ansamblu electronic.

Cuprins

    1 Muzică de film

    2 Discografie

    3 Distincții

    4 Bibliografie

    5 Legături externe

    6 Note

Muzică de film

Aprox. 65 de titluri importante (www.imdb.com):

    Profetul, aurul și ardelenii (1978)

    Artista, dolarii și ardelenii (1980)

    Pruncul, petrolul și ardelenii (1981)

    Semnul șarpelui (1982)

    Concurs (1982)

    Ringul (1984)

    Noi, cei din linia întâi (1986)

    2013 Kyra Kiralina

    2005 Femeia visurilor

    2005 Second-Hand

    2001 Struma (documentar)

    1999 Love and Other Unspeakable Acts

    1998 Die letzte Station

    1996 Eu sunt Adam!

    1994 Pepi si Fifi

    1994 Somnul insulei

    1994 Thalassa, Thalassa

    1992 Domnisoara Christina

    1992 Hotel de lux

    1991 Unde la soare e frig

    1990 Coroana de foc

    1989 Flori de gheata

    1989 Mircea

    1988 Rezerva la start

    1987 François Villon - Poetul vagabond

    1986 Batalia din umbra

    1986 Umbrele soarelui

    1985 Adela

    1985 Ciuleandra

    1985 Pas în doi

    1985 Racolarea

    1983 Dreptate în lanturi

    1983 Faleze de nisip

    1983 Sa mori ranit din dragoste de viata

    1982 Asteptând un tren

    1982 Sfîrsitul noptii

    1979 Bietul Ioanide

    1978 Doctorul Poenaru

    1977 Urgia

    1976 Tanase Scatiu

    1973 Întoarcerea lui Magellan

    1973 Sapte zile

Discografie

    1976: Basorelief (muzică pop simfonică)

    1978-1982: orchestrator și compozitor pe mai multe discuri de jazz

    1981: Funky Synthesizer - Vol. 1 (muzică electrojazz, electroacustică)

    1983: Stereo Grup (muzică pop)

    1984: Funky Synthesizer - Vol. 2 (muzică electronică)

    1988: Cred în tine (muzică music)

    1989: Doi navigatori (muzică music)

    1988: Bună seara, iubite (muzică music)

    1989: Un buchet de trandafiri (muzică music)

    1999-2000: Arcadia Jingle Bank (Germania)

    2000: Millennium Angel

    2001: Diva (muzică pop)

    2001: November Dreams (Axel Springer Company, Germany) (muzică electronică)

    2001: Invisible Movies (EarthTone Sonic Images Records, SUA (muzică ambientală)

    2002: Invisible Movies (Buddha Bar) (muzică ambientală)

    2003: orchestrator Christmas Parade Disneyland (Franța)

    2013: Bird in Space (muzică jazz) (A&A Records)

    2014: Invisible Movies (muzică de film) (A&A Records & Fundația Muzza)

    2014: Funky Synthtesiser 2.0 (muzică electronică) (A&A Records & Fundația Muzza)

    2017: MyBach (muzică electronică, jazz, clasică) (A&A Records & Fundația Muzza)

Distincții

A obținut 20 de premii oferite de Uniunea Cineaștilor din România și 15 premii oferite de Uniunea Compozitorilor din România.

Medalia Meritul Cultural Clasa I oferită de Președinția României.

Premiul pentru întreaga activitate la Festivalul de Film TIFF 2013.

Premiul „George Enescu” oferit de Academia Română în 2014.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.